Somnul
Este mai mult decat evident ca omul are nevoie de odihna!
Odihna este cea care ne ofera conditii pentru a "ne reincarca bateriile deja consumate", cu alte cuvinte adevarata odihna ne regenereaza! Un aspect foarte important al odihnei este reprezentat de somn, deoarece pe parcusul acestuia majoritatea functiilor organismului sunt regenerate.Memoria si vigilenta noastra depind de somn. Creativitatea si capacitatea de a acumula lucruri noi, de a invata, depind si ele de somn.
In timpul somnului organismul intra intr-o stare de stand-by. Functiile somatice isi reduc intensitatea, musculatura se relaxeaza, procesele fiziologice sunt si ele mult mai diminuate. In ciuda acestui fapt, activitatea cerebrala nu se modifica semnificativ fata de starea de veghe.
Creierul ramane alert si controleaza, regleaza, si tine sub cotrol restul functiilor. Scade frecventa respiratorie, fara a o aboli, reduce frecventa cardiaca fara a expune organismul pericolelor, si multe altele
Conform studiilor specializate sistemul nervos ofera un randament maxim dupa o noapte de somn. De aici si explicatia de ce posibilitatea de intelegere a lucrurilor mai complexe si mai profunde este mai mare dimineata decat seara.
Durata medie de somn este intre 6 si 8 ore, iar ora la care ar trebuie sa ne indreptam catre pat nu ar trebuie sa depaseasca miezul noptii.
Copiii si adolescentii au nevoie de mai multe ore de somn comparativ cu adultii tineri. Specialistii apreciaza ca in medie, copiii cu varsta cuprinsa intre 5 - 12 ani au nevoie de 9 - 11 ore, iar adolescentii de 8.5 - 9.25 de ore de somn in fiecare noapte. Explicatia poate sa fie reprezentata de faptul ca organismul copiilor este in crestere, iar in timpul somnului se elibereaza hormoni de crestere. De asemenea, somnul non REM pare a avea si functii anabolice, influentand pozitiv functia imuna, dezvoltarea scheletului, a muschilor si a sistemului nervos.
Care sunt conditiile necesare unui spatiu optim pentru somn?
• temperatura camerei trebuie sa fie setata la 18-20 de grade ;
• camera trebuie sa fie aerisita cu minim 15 min inainte de a merge la culcare;
• salteaua trebuie sa fie de calitate superioara (sustinerea coloanei in pozitie naturala, eliminarea centrilor de presiune , mentinerea temperaturii corpului , evitarea efectului de balans);
• reducerea sau ecranarea surselor generatoare de electrosmog ("fum electric" provenit de la prize, calculatoare, telefoane mobile, antene GSM, ceas desteptator electronic, etc). Undele electromagnetice provenite de la aceste aparate iti pot afecta calitatea somnului si pot dauna organismului, astfel: aparitia migrenelor, slabirea sistemului imunitar fapt care favorizeaza aparitia diferitelor boli.
• este recomandat ca lenjeria patului sa fie din tesaturi si materiale naturale
- este recomandata reducerea mediului propice dezvoltarii alegernilor (capusele de praf de casa - acarienii, mucegaiul) prin mentinerea curateniei si a aerisirii permanente atat a camerei cat si a saltelei!
Prea putin somn se pare ca influenteaza capacitatea organismului de a utiliza insulina, ceea ce poate duce la aparitia diabetului zaharat.
Specialistii descriu somnului faza REM (rapid eye movement) si faza non REM.
Faza REM este cea caracterizata prin relaxare musculara aproape completa si uneori, vis. Faza non REM este divizata la randul sau in 4 etape, primele doua numite somn superficial, ultimele doua, somn profund. La varstnici, durata somnului REM este mai redusa, faza 1 de somn superficial creste, iar ultimele etape ale somnului profund se reduc. La persoanele de peste 90 de ani ele dispar complet, chiar.
Sforaitul
Sforaitul poate fi un semn de apnee de somn. Apneea de somn se caracterizeaza prin episoade frecvente de abolire tranzitorie a fluxului respirator (pacientul nu inspira, nu expira), iar adesea persoanele se trezesc cu sete de aer, simtindu-se sufocate.
Cei mai afectati de apneea de somn sunt barbatii, persoanele cu varsta de epste 40 de ani si obezii. Aceasta complicatie trebuie investigata deoarece, daca este lasata netratata, in cursul bolii de fond in cadrul careia a aparut, poate duce la hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca congestiva si chiar accident vascular cerebral.
Posibilele riscuri aferente lipsei cronice de somn:[/b]
- toleranta alterata la glucoza, o stare anterioara diabetului zaharat.
- accelerarea acumularii de grasime
- creste "pofta" de carbohidrati
- slabirea sistemului imunitar - s-a observat ca persoanele care sufera de lipsa cronica de somn au mai putine leucocite si o capacitate mai redusa de a se apara in fata infectiilor.
- creste riscul de cancer de san - Richard Stevens, cercetator la Univeristatea Connecticut afirma ca este o legatura directa intre cancerul de san si ciclurile hormonale perturbate de lipsa de somn si expunerea la lumina (evident, artificiala) in timpul noptii. Melatonina, un hormon care se secreta noaptea, poate reduce secretia de estrogen. Insa lumina interfera cu eliberarea melatoninei, ceea ce anuleaza efectul asupra secretiei de estrogen, un hormon care creste riscul de cancer de san in anumite conditii.
- Reduce atentia si capacitatea de concentrare
- Creste riscul de ateroscleroza
- Stare depresiva si iritabilitate
