Care sunt cele mai importante 5 carti?

harald a scris:

Cosmetizarea aia era problema. Da, a existat o persoană reală, așa cum și Karl May a fost până la urmă în State. Dar să crezi că toate întâmplările alea au fost trăite de o singură persoană, în forma relatată în carte, înseamnă să nu poți deosebi adevărul de minciună.

Majoritatea operelor literare conţin, intenţionat sau nu, elemente de propagandă. Toate însă, inclusiv discuţiile de aici sau de pe stradă, conţin elemente persuasive. Suntem influenţaţi, într-adevăr, de tot ceea ce citim sau auzim, dar nu întotdeauna în sensul dorit de emiţător. Înainte de ´89 se ajunsese până acolo încât mulţi oameni nu mai credeau nici adevărurile cele mai evidente din propaganda oficială, în timp ce tot ce se trasmitea de afară era considerat sigur - nu cumva unul dintre capetele de acuzare contra lui Ceauşescu a fost numărul de morţi de la Timişoara transmis de Europa Liberă?

De asemenea, influenţa persuasiunii este diferită pentru o persoană sau alta, de aceea, în general, numele cărţilor citate este diferit, Dar unele opere au o influenţă mai mare asupra mai multor persoane. Prin ce anume? Asta a fost întrebarea iniţială, la care nici eu nu am reuşit încă să răspund.

Marinel a scris:

influenţa persuasiunii este diferită pentru o persoană sau alta, de aceea, în general, numele cărţilor citate este diferit, Dar unele opere au o influenţă mai mare asupra mai multor persoane. Prin ce anume? Asta a fost întrebarea iniţială, la care nici eu nu am reuşit încă să răspund.

Cred că persuasiunea trebuie să fie subtilă și în același timp neintenționată. Ca român, nu ai cum să-i bănuiești de intenții propagandistice pe Dumas, pe Zevaco sau pe Karl May. Așa că ficțiunile scrise de ei sunt din start acceptate. Poate Henryk Sienkiewicz (pe care, surprinzător, nu l-a menționat nimeni până acum) să fi avut intenții propagandistice, militând pentru crearea unui nou stat polonez (în vremea lui, Polonia dispăruse de vreo 100 de ani de pe hartă). dar e clar că acele intenții propagandistice se adresau polonezilor, în niciun caz românilor.

Plus că mai contează și direcția în care ești influențat, chiar dacă îți dai seama de influență: ce putea fi rău, pentru polonezi, în a crea din nou Polonia? Ce putea fi rău, pentru berlinezi, în a desființa Zidul și a lua baraca de-acolo?

Sienkiewicz... Quo Vadis am citit, dar nu are legatura cu statul polonez. (are?) Altceva nu.

Acțiunea din Quo Vadis are loc în Roma lui Nero, dar înainte de 1989, în România toată lumea citea Potopul, care era despre un mic nobil (șleahtic) polonez și vremurile eroice ale Uniunii Polono-Lituaniene. Și de fapt era o trilogie pe tema asta, mai erau încă două romane, în afară de Potopul.

Andrzej Kmicic ... Pan Wołodyjowski ... doesn't ring a bell?

Am furat o carte candva de la cea mai buna prietena. Sa tot fie 17 ani d-atunci si nici acum nu i-am zis ca e la mine. Tac-su nu dadea voie sa imprumute carti, dar ea imi dadea pe sestache cate una din cand in cand. Asta mi-a placut atat de mult ca a ramas la mine, mereu gaseam scuze ca nu o gasesc. Si acum, dupa atatia ani o am la loc de cinste si cred ca am citit-o de zeci de ori, ma scotea din cele mai negre momente, era o bulina de aer curat si proaspat, era ceva pozitiv. E un volum de poezii a lui Macedonski.

nici un bell, ca n-am citit altceva de-al lui.

**Alex** a scris:

Am furat o carte candva de la cea mai buna prietena. Sa tot fie 17 ani d-atunci si nici acum nu i-am zis ca e la mine. Tac-su nu dadea voie sa imprumute carti, dar ea imi dadea pe sestache cate una din cand in cand. Asta mi-a placut atat de mult ca a ramas la mine, mereu gaseam scuze ca nu o gasesc. Si acum, dupa atatia ani o am la loc de cinste si cred ca am citit-o de zeci de ori, ma scotea din cele mai negre momente, era o bulina de aer curat si proaspat, era ceva pozitiv. E un volum de poezii a lui Macedonski.

Pai nu este frumos ce ai facut chiar daca ti-a placut cartea.

Eu am imprumutat odata o carte de la un coleg si mereu uitam sa i-o restitui iar el de fiecare data cand venea la mine uita sa o ceara. Dupa cativa ani am dat peste ea in biblioteca. Pe amic nu-l mai intalnisem de multa vreme. Am luat cartea si am facut un drum special pana la coleg ca sa i-o duc si sa scap de grija ei. Nici macar nu isi amintea sa fi avut acea carte dar a recunoscut semnatura parintilor lui de pe prima pagina asa ca a luat-o si mi-a multumit chiar daca a trecut atat timp...

Bogdan_Popescu a scris:

- Cartile lui Lobsang Rampa (nu stiu cat sunt si de credibile)

Nu cred ca L. Rampa a fost acuzat de impostura pe nedrept. Am citit o singura carte (The Saffron Robe) si mi-a mirosit urat a smecherie.

Nu pot sa fac o lista. Ar spune prea multe despre mine.

Allexandrra a scris:

Nu pot sa fac o lista. Ar spune prea multe despre mine.

Si? Iti este rusine de cine esti?

Oricum, o singura proba nu este suficienta pentru a fi "descifrata". Si in cazul psihodiagnozei: un singur test nu este relevant. De aceea se administreaza baterii de teste.

harald a scris:

Acțiunea din Quo Vadis are loc în Roma lui Nero, dar înainte de 1989, în România toată lumea citea Potopul, care era despre un mic nobil (șleahtic) polonez și vremurile eroice ale Uniunii Polono-Lituaniene. Și de fapt era o trilogie pe tema asta, mai erau încă două romane, în afară de Potopul.

Andrzej Kmicic ... Pan Wołodyjowski ... doesn't ring a bell?

Eu citii Prin foc si sabie, dar nu mai retin decat ca era roman de aventuri