Crezi că te tragi din daci?

zodiak a scris:

Ceva ontopic cat de cat?!

De cateva zile astept pareri, intrebari, samd, dar vad ca degeaba. In stilul asta incep sa-mi fac impresia ca imi pierd timpul de pomana pe aici.

Zodiak, hai să mai discutăm, frate, despre istorie și cultură, în general, că, iote, în ultima perioadă pare că avem parte numa' de nenoriciri pe scară socială. Nu se știe dacă în următorii câțiva anișori nu vom mai putea vorbi decât de bilanțul morților și al răniților și despre tehnici de supraviețuire sau dacă, și mai rău, nu vom mai putea vorbi deloc. Așa că, acum, date fiind aceste circumstanțe, că tot are legătură cu topicul, îți propun o discuție, mai bine zis te aștept cu o părere în legătură cu studiul sau lucrarea Georgetei Cardoș și Alexander Rodewald.

Cei interesați, dacă nu știu despre ce e vorba își pot face o idee citind aici:

scribd.com/doc/222090345/GENOMUL-UMAN-Georgeta-Cardoş-Alexander-Rodewald

Precis dacii n-au avut de suferit asemenea atacuri teroriste  care sa decimeze populatia, sau invadatori erau numiti atunci dar tot la categoria de teroristi sint  catalogati ca au venit cu ganduri negre in caz a au fost atacati de triburi mai nedorite ca si atunci existau care nu voiau sa lucreze de cat sa omoare pentru hrana si furaje.

Vriies a scris:

Zodiak, hai să mai discutăm, frate, despre istorie și cultură, în general, că, iote, în ultima perioadă pare că avem parte numa' de nenoriciri pe scară socială. Nu se știe dacă în următorii câțiva anișori nu vom mai putea vorbi decât de bilanțul morților și al răniților și despre tehnici de supraviețuire sau dacă, și mai rău, nu vom mai putea vorbi deloc. Așa că, acum, date fiind aceste circumstanțe, că tot are legătură cu topicul, îți propun o discuție, mai bine zis te aștept cu o părere în legătură cu studiul sau lucrarea Georgetei Cardoș și Alexander Rodewald.

Eu cred in teoria conspiratiei, asa ca ...

Cat priveste treaba cu haplogrupurile le-am studiat ani de zile, am avut un topic intreg dedicat, dar problema este atat de complicată incât nu poate stabilii ceva in istorie, poate doar asa in linii foarte generale.

Uite de cateva zile am redescoperit arheologia ca tema pe net desigur si o paradigma destul de consistenta ce este sustinuta de aceasta si care spune ca noi suntem celti rasariteni, iar dacii sunt celti amestecati cu proto-slavi in curs de romanizare cultural vorbind.

Stramosii nostri ...

În noaptea de 29 noiembrie, dacii serbau trecerea în Noul An. Cum să te pregăteşti DE SFÂNTUL ANDREI ca să îţi fie bine

Credinţele populare numesc noaptea de 29-30 noiembrie Andrea, Indrea sau Andreiul de iarnă. Andreiul marchează trecerea de la vară la iarnă, de la lumină la întuneric, iar ritualurile prezente la civilizaţia geto-dacă indica posibilitatea ca această noapte să fi reprezentat şi celebrarea Anului Nou geto-dacic, corespunzând cu Dionisiacele câmpeneşti şi fermentarea vinului la populaţia tracă, precum şi cu sărbătoarea Brumalia, din Imperiul Roman.

Potrivit credinţei populare, în noaptea dinainte de Sfântul Andrei (29 noiembrie) ies strigoii. Pentru a se proteja gospodăria de lupi şi strigoi, în anumite zone ale ţării se ung cu usturoi ţăruşii de la porţi, ferestrele, pragul uşilor, chiar şi fântânile.

În legendele populare din Moldova, Basarabia şi Transilvania, Apostolul Andrei apare ca un bătrân cu o aureolă luminoasă, căruia fiarele sălbatice i se supun. Pentru a se proteja gospodăria de lupi şi strigoi, în anumite zone ale ţării se ung cu usturoi ţăruşii de la porţi, ferestrele, pragul uşilor, chiar şi fântânile.

"Îşi vede lupul coada"

Din bătrâni, ziua mai este numită şi "Sântandrei", "Ziua lupului" sau "Noaptea strigoilor". Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup... Se crede că de Sântandrei, lupul devine mai sprinten şi îşi poate îndoi gâtul ţeapăn – de aici şi credinţa că "îşi vede lupul coada".

Odinioară, în Moldova, noaptea Sfântului Andrei se numea Păzitul Usturoiului şi se celebra ca un Revelion. În unele zone ale ţării, fetele îşi pun sub pernă 41 de boabe de grâu şi, dacă visează că le ia cineva grâul, se mărită.  În special la sate se practică diverse ritualuri pentru protecţia de rele, bunăstare şi dragoste. Cele mai multe ritualuri sunt dedicate atragerii iubirii. De pildă, prin ascunderea sub pernă a unui fir de busuioc sfinţit, se crede că se obţine în vis imaginea "ursitului". Un obicei de pe vremea bunicii este şi cel conform căruia unele tinere încearcă “să îşi vadă" viitorul soţ la miez de noapte. Aşezate complet dezbrăcate între două oglinzi, într-o cameră întunecoasă, cu câte o lumânare în fiecare mână, încearcă să privească în oglinda din faţă pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, şi unele persoane chiar au avut această iluzie, că prin faţa ochilor încep să se perinde scene de viaţă, că tânăra îşi vede viitorul soţ sau, iar în unele cazuri că i se dezvăluie scene din viitor.

Un pantof în uşa casei părinteşti

În Scoţia de exemplu, în zonele unde se respectă tradiţia, femeile tinere trebuie să se roage în noaptea de 29 noiembrie, urmând ca a doua zi să desluşească un semn despre un viitor soţ. Pentru a face aceasta, ele trebuie să arunce un pantof în uşa casei părinteşti. Dacă vârful pantofului este îndreptat către casă , ele sunt menite a rămâne necăsătorite încă un an. Dacă, dimpotrivă, vârful pantofului nu este orientat către casă, înseamnă că se vor mărita curând. Un alt vechi obicei scoţian este cel ca o tânără femeie să decojească un măr dintr-o singură şi continuă mişcare a cuţitului. Coaja de măr urmează apoi să fie descifrată drept o iniţială a numelui viitorului soţ.

Pe vremuri, tinerii se adunau în cea mai mare casă din sat, ale cărei ferestre şi uşi erau mânjite cu usturoi încă de cu zi. De cum se făcea seară începeau petrecerea, mâncau şi beau, iar dimineaţa ieşeau în curte unde, împreună cu lăutarii jucau covata cu usturoi ce era păzită peste noapte de o bătrână din sat. După terminarea petrecerii, usturoiul din covată era împărţit între ei şi pus la icoane pentru a fi feriţi peste an de boli şi farmece.

De Sfântul Andrei se obişnuieşte să se semene grâu în diverse vase, iar pentru fiecare bob aşezat se spune în gând o dorinţă. Dacă răsare un grâu frumos şi des, cel care l-a semănat va fi sănătos şi norocos în Noul An.

evz.ro/in-noaptea-de-29-noiembrie-dacii-serbau-trecerea-in-noul-an-cum-sa-te-pregatesti-de-sfantul-andrei-ca-sa-iti-fie-bine.html

zodiak a scris:

zodiak a scris:

Cat priveste treaba cu haplogrupurile le-am studiat ani de zile, am avut un topic intreg dedicat, dar problema este atat de complicată incât nu poate stabilii ceva in istorie, poate doar asa in linii foarte generale.

Uite de cateva zile am redescoperit arheologia ca tema pe net desigur si o paradigma destul de consistenta ce este sustinuta de aceasta si care spune ca noi suntem celti rasariteni, iar dacii sunt celti amestecati cu proto-slavi in curs de romanizare cultural vorbind.

Problema nu e simplă, așa e. Ca să stabilim cu certitudine ceva în acest sens, probabil că o fi nevoie de niscai călătorii în timp cu experimentele aferente - asta apropo de ceea ce spuneai pe alt topic :) :D . 

Totuși, chiar și așa, chiar dacă deocamdată nu putem stabili cu certitudine ceva, eu cred că ne putem face o idee despre cum stă treaba (un desen de ansamblu oarecum corect, chiar dacă nu exact în momentul vorbirii, dar din ce în ce mai corect în perspectivă), bineînțeles coroborând informațiile din domeniul genetic cu cele din arheologie, lingvistică etc.

Și te întrebam dacă ești de acord cu unul din rezultatele acestui studiu, respectiv cu concluzia pe care eu o voi formula în felul următor și despre care suntem interesați și noi în acest topic:

 Exista continuitate genetica din neolitic pana azi (inclusiv perioada dacilor), adică se constată o continuitate de 3-5.000 ani a populației pe aceste meleaguri.

Bun, eu nu neg aprioric descoperirile tale. Știu că te pasionează problema și ți-ai petrecut ceva timp încercând să pui cap la cap lucrurile.

Dar aștept să spui și pe ce bază ai ajuns la această concluzie - recte că dacii ar fi celți amestecați cu proto-slavi - mă refer la linkuri către articole și studii în acest sens.

Vriies a scris:

Și te întrebam dacă ești de acord cu unul din rezultatele acestui studiu, respectiv cu concluzia pe care eu o voi formula în felul următor și despre care suntem interesați și noi în acest topic:

 Exista continuitate genetica din neolitic pana azi (inclusiv perioada dacilor), adică se constată o continuitate de 3-5.000 ani a populației pe aceste meleaguri.

Bun, eu nu neg aprioric descoperirile tale. Știu că te pasionează problema și ți-ai petrecut ceva timp încercând să pui cap la cap lucrurile.

Dar aștept să spui și pe ce bază ai ajuns la această concluzie - recte că dacii ar fi celți amestecați cu proto-slavi - mă refer la linkuri către articole și studii în acest sens.

1.) Exista asemenea continuitati pretutindeni si se pot reprezenta procentual, la noi probabil cca. 15-50%, la eschimosi probabil 100%.

2.) In mare masura ma bazez pe date lingvistice, putin pe date istorice si arheologice, dar toate acestea coroborate cu date circumstantiale logic deductive.

Uite de exemplu plugul greu de otel celtic a intins agricultura intensiva dincolo de nivelul neolitic, de exemplu daca pana in perioada imperiala romana marile granare ale Romei erau Iudeea, Egiptul, Tunisia si alte zone similare cu terenuri usoare (nisipoase), deja in perioada a doua a imperiului si in perioada bizantină acest aspect nu a mai contat si granarele s-au mutat spre arealul european spre terenurile grele, chiar spre partile Barbaricumului (Germania, Britania, Panonia, ...)

In acest fel civilizatia afiliata celtilor s-a dezvoltat fantastic similar lumii care a aderat revolutiei industriale din perioada victoriana, mai exact grupurile umane mici dar care posedau asemenea achizitii tehnologice au devenit cele mai mari si mai puternice pentru o vreme de atunci incolo.

Celții au practicat asolamentul și îngrășarea pământului cu marnă. Au inventat plugul mare cu două roți, tras de boi, cu brăzdar de fier, triunghiular și reglabil, plug preluat ceva mai târziu și de populațiile germanice.

Tot celții au îmbunătățit construcția coasei, forma dată de ei rămânând până azi. Și, tot ei au perfecționat moara de măcinat compusă din două pietre, dintre care una era acționată de un braț mobil care îi imprima o mișcare circulară, moara fiind acționată, în principal, de puterea apei. Surprinzător, celții au inventat un fel de mașină de secerat montată pe  patru roți, aceasta fiind trasă de boi. Cerealele erau depozitate în gropi foarte adânci, săpate în stâncă, gropi care comunicau între ele prin galerii. Mai târziu, cerealele erau depozitate în chiupuri de mari dimensiuni.

fabricadecarne.ro/agricultura-si-cresterea-animalelor-la-celti

An interesting creation that the ancient Celts brought to Britain was the iron plough. Originally, ploughs had been bascially two oxen with a sharp pointed stick facing towards the ground harnessed to them. The problem with this plogh was that it would only work on light upland soils. This however, was not a problem with the iron plough, as it was able to function even on the rich valleys and lowland soils. The only problem with this plogh was that it generally took eight oxen to pull it due to the weight. For this reason, they had to plogh in a long, narrow strip, as it was unlikely they would be able to turn such a large group.

Geto-dacii, strămoşii noştri, foloseau un plug construit în întregime din lemn. În epoca fierului, partea tăietoare a plugului, numită brăzdar, a fost confecţionată din fier după model celtic. Apoi, în secolul II î.Hr, a fost adoptat  brăzdarul roman, care era mai lat şi avea un randament mai bun. Strămoşii noştri l-au perfecţionat, dându-i forma unei bare aplatizate, cu vârful triunghiular, adâncit ca o lingură, prevăzut cu o nervură mediană şi terminat cu un cârlig de fixare. Datorită acestor îmbunătăţiri, s-a creat fierul de plug de tip dacic. Cu unele modificări, plugul de lemn cu brăzdar de fier a fost folosit în gospodăriile ţărăneşti din România până la începutul secolului XX, adică până în vremea răscoalei ţărăneşti de la 1907. Romanii foloseau în secolul I, adică pe vremea lui Traian, un plug ale cărui coarne se sprijineau pe un cadru cu roţi.

Dacii practicau intens agricultura, experienta secolelor de sedentarism fiind atestata in izvoarele antice. Acestia cultivau cereale, precum orz, secară, linte, bob și mai multe varietăți de grâu. Foloseau plugul cu brăzdar și cuțit de fier, iar drept unelte utilizau coase lungi (de tip celtic), seceri, sape, săpăligi, cosoare pentru tăiatul viței de vie, târnăcoape, securi, greble cu șase colți, etc.

De asemenea, cultivau intensiv și vița de vie, unii termeni specifici  acestei ocupatii, fiind mosteniti de noi din limba daca (butuc, strugure, curpen), dar practicau si albinăritul, pescuitul si creșteau animalelor, dintre care amintim vite, cornute, mici și mari si cai.

Dupa cum arata descoperirile arheologice, dacii reprezentau unul dinre cele mai vechi popoare europene care au practicat agricultura, respectiv inca din neolitic. Ei au folosit brazdarul de fier inca din prima jumatatea secolului IV i.e.n., acesta fiind gasit in mormantul tracic de la Kalacanovo (Bulgaria), dar si in cursul cercetarilor de la Ocnita-Valcea, Cetatenii din Vale, Comalau, Costesti, Craciunesti, Cristesti, Gradistea-Muncelului, Pecica, Strambu, Mosneni, Poiana, Tinosu, Capaina, Piatra Neamt sau Odorhei.

adevaruldespredaci.ro/ocupatiile-geto-dacilor/

CONCLUZIE:

Celtii au inventat plugul cu brazdar de otel, romanii l-au perfectionat dar nu prea au mai avut prea mult timp sa-l raspandeasca asa ca l-au preluat germanicii.

Astfel se explica de ce avem natiuni numeroase in vestul Europei in timp ce in rasarit pana la epoca industriala ...

Putem intelege astfel de ce natiunile ce se bazau pe cresterea animalelor si vanatoare au fost spulberate din istorie si s-au impus cele mai sus mentionate.

zodiak a scris:

1.) Exista asemenea continuitati pretutindeni si se pot reprezenta procentual, la noi probabil cca. 15-50%, la eschimosi probabil 100%.

Cu siguranță că mai există continuități și-n alte arealuri și că acestea se pot reprezenta procentual. Însă mai puțin contează că la eschimoși procentul ar fi undeva spre 100%, cum estimezi tu, pentru că nu despre asta e vorba aici. Să nu uităm că întrebarea din capul topicului e: „Crezi că te tragi din daci?”.  

Să înțeleg din răspunsul tău (având în vedere, printre altele, și studiul Cardoș-Rodewald), că între 15% și 50% din actuala populație s-ar trage din daci?  

zodiak a scris:

2.) In mare masura ma bazez pe date lingvistice, putin pe date istorice si arheologice, dar toate acestea coroborate cu date circumstantiale logic deductive.

Uite de exemplu plugul greu de otel celtic a intins agricultura intensiva dincolo de nivelul neolitic...

Geto-dacii, strămoşii noştri, foloseau un plug construit în întregime din lemn. În epoca fierului, partea tăietoare a plugului, numită brăzdar, a fost confecţionată din fier după model celtic. Apoi, în secolul II î.Hr, a fost adoptat  brăzdarul roman, care era mai lat şi avea un randament mai bun. Strămoşii noştri l-au perfecţionat, dându-i forma unei bare aplatizate, cu vârful triunghiular, adâncit ca o lingură, prevăzut cu o nervură mediană şi terminat cu un cârlig de fixare...

Dupa cum arata descoperirile arheologice, dacii reprezentau unul dinre cele mai vechi popoare europene care au practicat agricultura...

CONCLUZIE:

Celtii au inventat plugul cu brazdar de otel, romanii l-au perfectionat dar nu prea au mai avut prea mult timp sa-l raspandeasca asa ca l-au preluat germanicii.

Astfel se explica de ce avem natiuni numeroase in vestul Europei in timp ce in rasarit pana la epoca industriala ...

Putem intelege astfel de ce natiunile ce se bazau pe cresterea animalelor si vanatoare au fost spulberate din istorie si s-au impus cele mai sus mentionate.

Interesante datele pe care le-ai adus în discuție despre celți și despre daci - și am în vedere informații referitoare la plug, coasă, agricultură etc. Dar nu știu în ce măsură s-ar putea trage concluzia, de aici, că dacii ar fi celți amestecați cu proto-slavi.

Inca nu m-am lamurit care au fost primii, dacii sau Sfantu Andrei ca deja dacii-i celebrau onomastica ... credeam ca religiile au aparut mai incolo, dar ador dacianca din poza cu lupul fatz-n-fata ... nu distanta intre ea si fiara salbatica ca in filmele cu Tarzan sau  altii din jungla.  Precis l-a prin cu mainile goale ca nici arme nu prea existau inca sau din contrabanda a facut rost de fro prastie automata???  

Și mie-mi place de tipa aia din poză și-mi place și lupu!    :)

Dacii au fost primii, asta e clar. Sf. Andrei a venit ulterior, odată cu propagarea creștinismului.

agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Inceputurile%20crestinismului%20in%20Dacia%20romana%20de%20Elena%20Calugaru%20Baciu.htm

Din ce am înțeles eu, articolul pe care mai devreme l-ai propus, e despre cum să ne pregătim de Sf. Andrei ca să ne fie bine :)Și pe baza tradiției, adică din observațiile autorului articolului respectiv referitoare la tradiție, acesta trage concluzia că ritualurile geto-dacilor ar indica posibilitatea ca noaptea de 29 spre 30 noiembrie să fi reprezentat și celebrarea Anului Nou geto-dacic.