Iubire sau obisnuinta?

Papa_Joe a scris:

Parca traiam intr-un stres continuu si nu inteleg de ce nu am pus punct mai de mult.

Nu înţelegi de ce nu ai pus punct mai demult, pentru că nu ai un spirit analitic dezvoltat, adică nu analizezi de ce s-a ajuns unde s-a ajuns, şi de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă.

S-a mai pus aici întrebarea, "din ce cauză a venit stresul ?". Eu te întreb: "ce te-a făcut să o iubeşti, atunci, la începutul începutului ?" Nu întreb asta ca un reproş, ci ca o modalitatea de a afla tu dacă vă potriveaţi, sau nu.

macar nu ai zis ca ai pierdut 5 ani...daca afli ce te tine aproape poate scrii si aici,mie imi scapa...

Papa_Joe a scris:

... imi plac relatiile stabile ... dar se pare ca intru numai in relatii nepotrivite.

Depinde de voi 2 cat de potriviti sinteti pentru voi 2!!! O relatie se slefuieste pe zi ce trece, apar vai adinci si dealuri abrupte de urcat insa in 2 se poate rezolva daca exista si bunavointa, altfel o relatie nu-i mai de doamne ajuta decat alta, voiam sa zic alta femeie.

Unii reusesc cu oricine, altii cu nimeni, e firea umana!!!

Da' cate relatii stabile ai avut pana-n prezent de-ti plac???

lupini a scris:

Nu înţelegi de ce nu ai pus punct mai demult, pentru că nu ai un spirit analitic dezvoltat, adică nu analizezi de ce s-a ajuns unde s-a ajuns, şi de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă.

S-a mai pus aici întrebarea, "din ce cauză a venit stresul ?". Eu te întreb: "ce te-a făcut să o iubeşti, atunci, la începutul începutului ?" Nu întreb asta ca un reproş, ci ca o modalitatea de a afla tu dacă vă potriveaţi, sau nu.

Am iubit-o pentru ca am iubit-o, nu pot spune de ce, pur si simplu asa am simtit. Probail felul ei de-a fi, a fost diferita de altele cunoscute, nu stiu. Dupa ceva vreme m-am trezit,parca ceva nu era in regula, ne distantam, vroiam sa ne despartim dar nu puteam. Simteam totusi ca-mi pasa. Tot asa am dus-o pana acum. Adevarul, cand dadeam de-o vreo problema sau greutate ea tindea sa fuga, eu o luam ca atare si incercam sa o rezolv. Nu intotdeauna reuseam.

The Unknown a scris:

Da' cate relatii stabile ai avut pana-n prezent de-ti plac???

De doua, una de cativa ani si una mai scurta. Prima s-a terminat in momentul in care ea insista sa ne casatorim si eu nu am vrut !!!??? Probabil nu am simtit ca e momentul. Mi-a parut rau dupa aceea, dar mi-a dat liber instant.

Si-a doua a fost iarasi nepotrivita sa-i spun asa. Am stiu de la inceput ca se va termina, ea urmand sa plece din tara (Australia). Dar am sperat ca poate, poate cine stie.....nu stiu ce-am sperat.

Papa_Joe a scris:

Am inceput o relatie acum 5 ani, o relatie frumoasa dar care s-a topit in cateva luni, eu am vrut sa teminam dar nu a vrut ea.. Din acel moment am trait toti acesti ani in nesiguranta si cu ideea ca se sfarseste totul intr-o buna zi. Aveam momente cand imi doream acest lucru si sunt convins ca si ea la fel. Ne-am despartit de cateva ori din varii motive, perioada scurta in care ba a revenit ea, ba eu, in ultima perioada eu. Acum ne-am despartit din nou si vreau sa cred ca e definitiv si totusi imi pare rau si sufar. Parca traiam intr-un stres continuu si nu inteleg de ce nu am pus punct mai de mult. Nu stiu cum sa mai fac.......

Dupa orice despartire suferi, indiferent a cui a fost initiativa. Cand te afli intr-o relatie in care simti mereu ca pierzi teren, iesi din acea relatie.

Relatii se infiripa ca urmare a afinitatilor dintre doi oameni si rezista in baza sentimentului de bine pe care il au cand sunt impreuna. Restul sunt iluzii. Dar unii gandesc ca mai bine traiesc in iluzii decat sa nu traiasca nimic. Fiecare cu alegerile sale.

Parerea mea e s-o lasi pe tipa asta, te afecteaza negativ. O sa te ia alta la rand, stai linistit, nu ramai singur prea mult timp.

Cred ca la voi era obisnuinta. Acolo unde exista tensiune, despartire, impacare, cearta, stres si tot asa, nu mai e iubire. Momentele frumoase fac loc celor care aduc nemultumiri si dorinta de renuntare. Crezi ca e iubire, dar de fapt e sentimentul ala ca-l vrei pe partener alaturi pentru ca il cunosti pe deplin si el stie tot ce iti place sau te intristeaza. Te obisnuiesti sa-l stii acolo, desi defectele lui ies la suprafata mult mai usor. Si te deranjeaza, dar continui sa-l vrei langa tine. E obositor sa traiesti intr-o astfel de relatie.

Papa_Joe a scris:

Am iubit-o pentru ca am iubit-o, nu pot spune de ce, pur si simplu asa am simtit. Probail felul ei de-a fi, a fost diferita de altele cunoscute, nu stiu.

Si cand nu a mai corespuns imaginii tale despre ea si nu s-a comportat asa cum iti imaginai tu ca ar trebui ai renuntat.

Papa_Joe a scris:

Am iubit-o pentru ca am iubit-o, nu pot spune de ce, pur si simplu asa am simtit.

Când dragostea nu e raţională, şi se bazează numai pe...simţuri, sau simţire, se întâmplă ca în cazul tău: se evaporă.

În schimb, dragostea raţională e cea care durează, pentru că ea se bazează pe raţiune, adică pe asemănarea ideilor, convingerilor, visurilor, dorinţelor, hobby-urilor...şi aşa mai departe.

Indigo 1 a scris:

Si cand nu a mai corespuns imaginii tale despre ea si nu s-a comportat asa cum iti imaginai tu ca ar trebui ai renuntat.

Exact ! Asta se întâmplă atunci când omul e atras doar de imagine, nu de convingeri şi idei.

Indigo 1 a scris:

Si cand nu a mai corespuns imaginii tale despre ea si nu s-a comportat asa cum iti imaginai tu ca ar trebui ai renuntat.

Nu, sau nu cred. Era o persoana vesnic nemultumita, tot timpul vroia mai mult, de altfel nu e un lucru rau. Nu i-am putut oferii desi am vrut. Judecand acum la rece, sa nu ma mint pe mine, cred ca lucrul asta m-a speriat. Am inceput sa dau inapoi. Probabil am gresit si asa incet au inceput sa apara tot felul de discutii.

Papa_Joe a scris:

Nu, sau nu cred. Era o persoana vesnic nemultumita, tot timpul vroia mai mult, de altfel nu e un lucru rau. Nu i-am putut oferii desi am vrut. Judecand acum la rece, sa nu ma mint pe mine, cred ca lucrul asta m-a speriat. Am inceput sa dau inapoi. Probabil am gresit si asa incet au inceput sa apara tot felul de discutii.

nu-ti mai fa mustrari de constiinta. pentru oameni din astia pretiosi, nici luna de pe cer nu-i suficienta.