Ghidul tau pe internet
Vata minerala de sticla sau vata bazaltica?
Detalii
| Categorii | Casa/gradina |
|---|---|
| Taguri | vata bazaltica, Vata minerala |
| Ultima actualizare | Joi 9 februarie 2023 |
| Vizualizari | 1269 |
Voteaza & Distribuie
Descriere
Exista numeroase dezbateri cu privire la care dintre cele doua materiale folosite in lucrarile de izolatii si de reabilitare a cladirilor este mai bun: vata minerala de sticla sau vata bazaltica. Acestea sunt principalele materiale folosite pentru izolatii, atat pentru locuinte, cat si pentru cladiri industriale sau de birouri. Ambele au avantaje unice, iar persoanele care nu s-au hotarat inca in privinta materialului pentru izolatii ar trebui sa cunoasca unele detalii cu privire la fiecare in parte inainte de a lua o decizie.Vata de sticla si vata bazaltica – informatii generale
Vata minerala de sticla este fabricata dintr-un amestec de sticla naturala si reciclata topit la 1450 °C. Fibrele de sticla se creeaza printr-un procedeu special, iar apoi sunt unite pentru a putea fi utilizate ca material izolator. Principiul dupa care functioneaza izolarea termica cu vata minerala de sticla este simplu: fibrele creeaza buzunare de aer care actioneaza ca bariere ce previn pierderea caldurii.
Vata bazaltica este fabricata din roci vulcanice, mai precis din roca dolomita, diabaz si bazalt. Aceasta nu are in componenta sa materiale reciclate, insa resursele naturale de roci vulcanice sunt abundente. Mai departe, procedeul de fabricare este similar: materia prima este expusa unei temperaturi ridicate, de aproximativ 1500 °C, urmand ca fibrele rezultate sa fie ambalate in role sau placi rigide.
Ce trebuie luat in calcul in alegerea dintre vata bazaltica si cea de sticla?
Principalele aspecte de avut in vedere in alegerea vatei minerale sunt:
- coeficientul R;
- rezistenta la compresiune;
- rezistenta la foc;
- aplicatii la temperatura inalta;
- rezistenta la apa si umiditate;
- izolarea fonica;
- usurinta in instalare;
- costurile de achizitie.
Coeficientul R masoara rezistenta la transferul de caldura dintr-o parte a peretelui in cealalta. Cu cat acest coeficient este mai mare, cu atat mai mult creste puterea de izolatie si pierderile de caldura sunt mai scazute. Comparand cele doua tipuri de vata minerala, vata de sticla are un coeficient R mai mic, de aproximativ 2.2-2.7, spre deosebire de 3-3.3, care este coeficientul vatei bazaltice.
Rezistenta la compresiune
Rezistenta la compresiune este un detaliu important in cazul constructiilor supuse unor sarcini mari, unde densitatea materialului izolator trebuie sa fie mai mare. Vata bazaltica poate avea o densitate de 200 kg/m³, comparativ cu cea de sticla, a carei densitate ajunge la 110 kg/m³. In aplicatiile in care este necesara rezistenta la compresiune, asa cum este un acoperis plat, de exemplu, vata bazaltica poate da un randament mai bun inclusiv din punct de vedere al costurilor.
Rezistenta la foc
Desi ambele tipuri de vata sunt incombustibile, adica nu ard, vata bazaltica are o rezistenta mult mai buna la foc, fiind folosita chiar si pentru stingerea incendiilor. Aceasta calitate se datoreaza tot densitatii mai mari a vatei bazaltice. Acest tip de vata este o solutie extrem de eficienta de protectie impotriva incendiilor, inclusiv din punct de vedere al costurilor. Totusi, daca densitatea este mica, focul va putea sa penetreze fibrele. Asadar, pentru protejarea cladirilor, solutia ideala este vata bazaltica minerala cu densitate mare.
Aplicatii la temperatura inalta
Temperatura maxima de serviciu este un coeficient care indica temperatura maxima continua la care poate opera materialul fara a exista pierderi in ceea ce priveste randamentul izolarii termice. Vata bazaltica poate sa suporte temperaturi ridicate, de pana la 700 °C fara a isi pierde proprietatile, comparativ cu cea de sticla, unde maximul este de 400 °C. Aceste detalii sunt de luat in calcul in aplicatiile industriale.
Rezistenta la apa si umiditate
Apa se poate infiltra in spatiile minuscule dintre fibre, inlocuind buzunarele de aer care contribuie la nivelul de izolare termica. Cu cat densitatea fibrelor este mai mica, cu atat este mai probabil sa apara infiltratii. Rezistenta la apa poate fi imbunatatita in cazul ambelor tipuri de vata, prin adaugarea siliconului.
Cand vine vorba despre umiditate, castiga detasat vata bazaltica. Aceasta nu ramane umeda, iar mediul nu va fi predispus la aparitia fungilor, mucegaiului si bacteriilor. Daca ar putrezi, proprietatile izolatoare ale materialului ar fi reduse considerabil.
Izolarea fonica
In cazul in care locuinta sau cladirea care urmeaza sa fie izolata se afla intr-o zona circulata intens si zgomotoasa, este recomandat sa se aleaga vata minerala bazaltica. Avand o densitate mai mare in comparatie cu vata minerala de sticla, fibrele de vata bazaltica nu permit trecerea zgomotului intr-o masura prea mare, comparativ cu vata minerala de sticla. A nu se intelege, insa, ca vata de sticla nu este un bun izolator fonic.
Usurinta in instalare
Celor care nu doresc sa apeleze la muncitori calificati pentru instalarea materialului de izolare li se recomanda sa aleaga vata bazaltica. Desi este mai grea decat cea de sticla, vata bazaltica este mai usor de taiat si de fixat. Vata de sticla este mai moale si genereaza foarte mult praf extrem de fin in timp ce este manevrata.
Costurile de achizitie
Persoanele care dispun de un buget mai restrans pot alege vata minerala de sticla in locul celei bazaltice. Cu aproximatie, costurile s-ar reduce cu 10% in acest caz.
Analizand aspectele descrise, concluzia nu poate fi decat una singura: alegerea depinde de aplicatia in care se va folosi vata, de nevoile specifice, dar si de asteptarile pe care le au utilizatorii cu privire la performanta materialului.