Planul de 100 de ani pentru cucerirea spatiului cosmic

Planul de 100 de ani pentru cucerirea spatiului cosmic

Detalii

CategoriiStiinta
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari3238

Voteaza & Distribuie

Descriere

Cucerirea spatiului cosmic, inceputul erei calatoriilor spatiale de anvergura si colonizarea unor planete locuibile (fie aici, in sistemul solar, cu Marte ca principal candidat, fie in alta parte) nu este o fantezie literara, nici scenariul unui nou block-buster hollywoodian. Este o necesitate.


Daca omenirea nu va coloniza si alte planete locuibile, isi va trai momentul propriei disparitii, precum dinozaurii. Cauzele posibile sunt impactul Pamantului cu un asteroid, dezastrele ecologice, sau o catastrofa naturala globala (sau nucleara, „man-made"). Ultima, dar cea mai indepartata, este transformarea Soarelui dintr-o stea galbena medie, intr-o gigantica rosie care va inghiti si Pamantul, dupa ce-l va fi „copt" bine in uraganele de radiatii, dar acest lucru nu se va intampla decat dupa vreo 5 miliarde de ani.




Planul de 100 de ani


Planul de 100 de ani pentru cucerirea spatiului cosmic



Cea mare provocare pentru o calatorie in spatiu este insasi durata ei. Cu actuala tehnologie, pentru a ajunge la constelatia cea mai apropiata, Proxima Centauri, aflata la 4,5 ani-lumina, ne-ar trebui cam 10 000 de ani. Un nou proiect ambitios are ca obiectiv reducerea acestei durate la un secol, sau mai putin. Se intituleaza Planul de 100 de ani de calatorie in spatiu.



Inca exista dileme cu privire la destinatia misiunii (o alta lume albastra, stralucind in spatiu, ar fi o minunatie) si daca ar fi bine sa trimitem oameni, sau roboti care se pot multiplica singuri (asa numitele „masinarii von Neumann") sau hibrizi, oameni-roboti? Oricum, proiectul 100 Year Starship a reunit peste 1000 de oameni la conferinta initiala desfasurata la Orlando, Florida, multi cercetatori, ingineri, reprezentanti ai guvernului SUA. Consensul printre oamenii de stiinta este ca nava spatiala trimisa in expeditia de 100 de ani trebuie construita pe orbita Pamantului si ca trebuie sa aiba motoare termonucleare.


Dar Agentia pentru Proiecte de Cercetare Avansata, a Departamentului Apararii de la Washington (DARPA), care coopereaza cu NASA in acest proiect, accepta orice alte sugestii pentru propulsia navei: motoare anti-gravitationale, scuturi de plasma (pentru protejarea navei) sau orice alta tehnologie existenta acum numai in romanele SF.


Simpozionul organizat in Orlando a fost terenul de discutie a peste 500 de lucrari si studii remise de cercetatori veniti si din alte tari, cum ar fi Marea Britanie, Olanda, Africa de Sud, China. Olanda si Marea Britanie studiaza de multa vreme conceptul calatoriei interstelare si se intentioneaza publicarea unor lucrari de la simpozion in lunile urmatoare. DARPA vede in aceste discutii si posibilitatea dezvoltarii unor tehnologii „interesante" si pentru militari, dar pasul urmator, convenit la conferinta, este acordarea unui fond de 500 000 de dolari pentru organizarea unui proiect viabil referitor la lansarea expeditiei spatiale de 100 de ani.


Sunt binevenite si propunerile unor organizatii si cetateni din afara SUA. Unul dintre proiectele discutate, deja, de cateva decenii, este asa numita Misiune Dedalus, construirea unei nave cu motoare termonucleare care ar fi alimentate cu helium-3, extras din norii de pe Jupiter. Nu este lipsit de interes faptul ca NASA intentioneaza sa cerceteze atmosfera jupiteriana cu ajutorul unui balon care sa dea ocol gigantului gazos.


Un alt proiect discutat, condus de British Interplanetary Society si Tau Zero Foundation, este intitulat Icarus, o nava a carei forma a fost inspirata de Discovery, din filmul „2001: A Space Oddissey", in regia lui Stanley Kubrik, si care ar urma sa fie propulsata de motoare ionice. Deocamdata, pe masa cerlor implicati in initiativa demararii expeditiei de cucerire a spatiului „intr-o suta de ani", se afla un proiect de 739 de pagini, intitulat „Frontiere ale stiintei propulsiei", realizat de un numar de 18 cercetatori britanici, care identifica problemele critice si descriu posibile cai de cercetare in ceea ce priveste propulsia navei.


Se au in vedere si metode neconventionale, despre care unii experti credeau ca se gasesc, ca si concepte, doar in paginile literaturii SF. „Asta a fost pana cand am vizitat NASA", relateaza unul dintre britanici. Totul este luat in discutie pentru ca pentru cucerirea spatiului cosmic nu mai ajung motoarele rachetelor Saturn V sau Soyuz.