Ortodoxia

Ortodoxia ne pastreaza drept un neam unitar, care are un rol destul de important intre tarile din Orient si Occident. Aceasta confesiune ne-a dat puterea sa ne aparam fiinta de ofensiva otomana. Fara Ortodoxie, istoria noastra nu s-ar mai fi bucurat de gloria din vremea lui Mircea cel Batran, Mihai Viteazul si alti voievozi. Prin Ortodoxie, tara noastra a jucat un rol de aparator pentru estul si vestul Europei.

Atata timp cat popoarele europene au stapanit prin cruciade si nu numai, tarile din estul ei, poporul roman a avut un rol pozitiv pentru ambele parti ale Europei. Daca aceasta tare s-ar rupe de confesiunea ei principala, ortodoxiei, rolul de punte vie intre Orient si Occident ar inceta.

Icoana primilor martiri ortodocsi chinezi

Prin spiritualitatea noastra reusim sa unim luciditatea si intelegerea rationala a latinilor cu sentimentul unor taine ale popoarelor din estul european. Prin Ortodoxie am reusit sa ne pastram inca de la inceput credinta, aceasta devenind o componenta de marca a spiritualitatii noastre. Specific acestei spiritualitati este lucrul ca tara noastra si-a insusit inca de la inceput credinta crestina originara, fapt ce reprezinta un echilibru.

Poporul roman recunoaste importanta credintei proprii si o numeste „lege romaneasca" sau stramoseasca. Astfel, credinta ajunge sa reprezinte pentru cei mai multi dintre romani, fundamentul intregilor legi dintr-o viata, cele care asigura atat identitatea cat si unitatea.

Pentru poporul nostru, intreaga lume raspandeste o "lumina" aparte. Tocmai de aceea ii spune lume, de la lumina. Un alt peisaj frumos din cultura romana e reprezentat de "o gura de rai", o frumusete plina de taina. De asemenea, oamenilor li se cere sa faca un lucru ca lumea, fapt ce atesta ca lumea a fost facuta dintr-un simt al frumosului.

Cat despre iad, se stie ca acolo totul se afla intr-o lupta a dezarmoniei si a intunericului. Poporul roman care a crescut pe plan spiritual in mistica luminii ortodoxe, e un popor ce se bucura de lumina, de bunatate. Tocmaid e aceea sfintii apar in icoane cu capete ce au un nimb luminos.

Se afirma uneori ca crestinismul este depasit, ca trebuie sa cautam o credinta mai moderna. Dar ce poate fi mai inalt decat o credinta care are la baza iubirea celor mai inalte existente fata de om si vrea sa ajute pe om sa se urce la inaltimea acestei iubiri?

Tema sacrificiului in legenda manastirii Arges



Numai la poporul roman tema sacrificiului este pusa in legatura cu o biserica, mai precis cu o manastire. La toate celelalte popoare e legata de un pod, sau de o alta constructie.

Numai in cultura poporului roman fertfitorul se preface intr-o fantana din care isi potolesc setea. In gandirea poporului roman, cladirea unei manastiri si saparea unei fantani sunt elemente de maxima importanta si se leaga mereu de cate o jertfa.

Manastirea Argesului

Sacrificiul celor care s-au jertfit pentru Dumnezeu reprezinta o sursa de inspiratie si putere in numele celui care s-a sacrificat. O manastire este, in cultura noastra, o linie continua de jertfa, inca de la inceputul veacurilor.

Se aminteste ca numele Manole nu e altceva decat forma prescurtata a lui Emanuel. Manastirea Argesului este, astfel, o aluzie la Hristos, care isi formeaza Biserca pe jertfa de la Golgota. Fundamentul constant al Bisericii ca o realitate spiritual-comunitara reprezinta jertfa lui Emanuel, in limbaj popular – Manole.

O alta cauza a faptului ca viziunea ortodoxa este atat de prezenta in creatia romaneasca din folclor, dar si din cea carturareasca, este indreptarea spre inaltarea vietii. Se face referirea la "indumnezeirea omului dupa har". De exemplu, coloana lui Brancusi este celebra in acest sens.

Lucian Blaga reduce spiritualitatea bisericii ortodoxe la un "transcendent care coboara" parinteste la oameni, lucru diferit de spiritualitatea prostestantilor, ale caror domuri exprima prin turnuri o intalntare constanta, catre un Dumnezeu de neintalnit.

La bisericile marmamuresene este important chiar turnul, aceste fiind nelipsit. O sinteza destul de originala este formata de bisericile moldovenesti, unde intalnim goticul imbinat cu bolta.

Ortodoxia a avut mereu o atitudine organica fata de lume, iar biserica este privita drept un organism, un intreg unde nu apare doar omul, ci si intreaga natura. Iar pentru ortodocsi, biserica prezinta un aspect cosmic.Lucian Blaga nu avea vocatie de preot sau de calugar, insa avea darul anamnezei mitice si reusea sa primeasca niste semnale din partea cosmosului.

Scari catre Rai

Prin alte cuvinte, ortodoxia e deschisa celor care vor sa intre, de asemenea, nu militeaza si nici nu staruie sa convinga lumea sa-i cunoasca sensurile. Aceasta cinfesiune a adoptat ideea ca credinta trebuie sa creasca in om, caci se naste de la sine si nu trebuie sa fie impusa.

Spiritul lumesc care e atat de insetat de armonie nu poate sa aduca un suflu de paganism in aceasta credinta. Totusi, exista si o parte pagana a sufletului romanesc, iar aceasta se vede bine in mitologia noastra populara plina de eresuri, dimensiune pagana ce a fost tolerata de biserica, dar si asimilata intr-un oarecare sens. Astfel, ortodoxia a primit un continut mai viu, autentic.

Pana nu demult, ortodoxia romaneasca era stransa in jugul rigid al puterii otomate, dar si in absurditatile marxiste. Astazi se afla in fata unei crize identitare care-si are originea in simonie, laicizare si aparitia mai multor prezicatori care aleg sa dispara din misiunea lor preoteasca pentru a se bucura de un confort pamantesc.