Monstru din Loch Ness

Detalii

CategoriiCultura
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari43278

Voteaza & Distribuie

Descriere

Desi exista relatari cu privire la un monstru acvatic ce traieste in Loch Ness, Scotia, inca de acum 1500 de ani, legenda moderna a monstrului din Loch Ness s-a nascut in momentul in care a fost publicata in ziarul local, la 2 mai 1933, stirea potrivit careia cineva a vazut acest monstru. Ziarul Iverness Courier a relatat povestea unui cuplu din localitate, care a pretins ca a vazut un animal enorm ondulandu-se la suprafata apei.

Povestea monstrului (apelativ ales de editorul Curierului) a devenit un fenomen media. Ziarele din Londra au trimis corespondenti in Scotia, iar un circ a oferit o recompensa de 20.000 de lire sterline pentru capturarea animalului. Loch Ness, localizat in Highlands, Scotia, are cel mai mare volum de apa proaspata din Marea Britanie; apa atinge o adancime de 800 de picioare si o lungime de aproximativ 23 de mile.

Monstrul din Loch Ness

Cei care studiaza problema monstrului din Loch Ness pot gasi o multime de referinte privitoare la Nessiea in istoria Scotiei, care dateaza din aproximativ 500 i.C., cand populatia locala de picti a cioplit o ciudata creatura acvatica in stancile aflate in apropiere de Loch Ness. Cea mai timpurie referinta scrisa cu privire la un monstru in Loch Ness este o biografie din sec. VII a Sfintului Columba, misionarul irlandez care a adus crestinismul in Scotia. Potrivit biografului, in 565, Columba vroia sa-l viziteze pe regele tribului nordic al pictilor, aflat in apropiere de Iverness, dar s-a oprit la Loch Ness pentru a se confrunta cu o fiara care omora oamenii ce locuiau in jurul lacului.

Vazand o imensa fiara care era pe cale sa atace un alt om, Columba a intervenit, invocand numele Domnului si cerandu-i bestiei sa se retraga cat mai repede. Monstrul s-a retras si nu a mai omorat niciodata vreun om. In 1933, a fost construit un nou drum de-a lungul tarmului lacului Loch Ness, permitand soferilor sa aiba o perspectiva clara asupra lacului. Dupa ce o persoana a vazut monstrul in aprilie 1933, fapt raportat in ziarul local pe data de 2 mai, interesul cu privire la acest subiect a inceput sa creasca, mai ales dupa ce un alt cuplu a pretins ca a vazut fiara pe pamant, traversand drumul de pe tarm.

Cateva ziare britanice au trimis reporteri in Scotia, printre care ziarul Daily Mail din Londra, care l-a angajat pe marele vanator Marmaduke Wetherell sa captureze bestia. Dupa ce a cautat cateva zile in jurul lacului, Wetherell a anuntat ca a gasit urmele unui imens animal patruped. In consecinta, Daily Mail a publicat un titlu spectaculos: MONSTRUL DIN LOCH NESS NU ESTE O LEGENDA, CI UN FAPT REAL.

Sute de turisti au venit la Loch Ness si au stat in barci sau pe puntile vaselor asteptand aparitia monstrului. Mulajele din ghips ale urmelor animalului au fost trimise la Muzeul Britanic de Istorie a Naturii, care a anuntat ca urmele erau ale unui hipopotam, mai exact ale unui membru inferior de hipopotam, fiind vorba probabil de un animal impaiat. Aceasta incercare de a pacali publicul a aplanat temporar mania cu privire la monstrul din Loch Ness, insa povestile referitoare la aparitiile monstrului au continuat. In 1934, o faimoasa fotografie prezenta o creatura asemnatoare cu un dinozaur, al carei gat lung iesea din apele involburate.

Aceasta fotografie i-a facut pe unii sa speculeze cum ca Nessie era singurul supravietuitor al unei specii disparute de mult, plesiozaurul. Plesiozaurul acvatic se presupune ca a pierit impreuna cu restul dinozaurilor, cu 65 de milioane de ani in urma. Totusi, Loch Ness a fost inghetat in timpul erei glaciare, astfel ca aceasta creatura ar fi trebuit sa strabata calea dintre mare si raul Ness in ultimii 10000 de ani. Iar plesiozaurul, despre care se crede ca a avut sangele rece, nu ar fi putut sa supravietuiasca multa vreme in apele inghetate din Loch Ness.

Altii au sugerat ca probabil monstrul este un arheocit, o balena primitiva cu un gat asemanator cu cel al sepilor, specie despre care se crede ca a disparut de 18 milioane de ani. Scepticii au afirmat ca ceea ce cautau oamenii la Loch Ness erau oscilatii ale suprafatei apei, cauzate de fluxul de apa rece din rau in apele usor mai calde ale lacului. Investigatorii amatori au tinut lacul sub o supraveghere aproape constanta, iar in anii 60 mai multe universitati britanice au organizat expeditii la Loch Ness, utilizand un sonar pentru a cerceta adancurile. Nu a fost descoperit nimic concludent, insa in fiecare expeditie operatorii sonarului au detectat imense obiecte subacvatice care se miscau, fenomen pe care nu l-au putut explica.

In 1975, intr-o expeditie la Loch Ness, Academia de Stiinte Aplicate din Boston a combinat sonarul si fotografia subacvatica. A fost facuta o fotografie care, dupa ce a fost marita, parea sa arate inotatoarea imensa a unei creaturi asemanatoare unui plesiozaur. Alte expeditii cu sonar in anii 80 si a90 au avut rezultate interesante, dar totusi neconcludente. Dezvaluirea, in 1994, a faptului ca faimoasa fotografie din 1934 era o farsa, nu a stavilit catusi de putin entuziasmul turistilor si al investigatorilor profesionisti sau amatori cu privire la legenda Monstrului din Loch Ness.