Mituri medicale de neclintit

Mituri medicale de neclintit

Detalii

CategoriiSanatate
Taguriautism, Medicina
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari5115

Voteaza & Distribuie

Descriere

Miturile medicale „completeaza" informatiile despre medicatia empirica si, spre deosebire de legendele urbane, acestea nu par sa se erodeze niciodata. Raman la fel de actuale ca oricand: de la recomandari de genul necesitatii de a bea opt pahare de apa zilnic, pentru a-ti mentine sanatatea, pana la sugestia de a te feri de frig cand racesti. Sunt persistente si rezista, cu succes, tuturor demonstratiilor stiintifice riguroase.


1. Vaccinurile pot cauza gripa si autism

Cu toate ca organismul poate reactiona la orice tip de vaccin printr-o febra oarecare (reprezinta inceputul fabricarii anticorpilor necesari combaterii bolii), zvonurile raspandite de oameni „informati" atesta ca vaccinul anti-gripal provoaca el insusi gripa, complicand orice campanie de vaccinari. Preparatul contine un esantion de virus gripal tratat, insa acesta este mort.



„Virusurile moarte nu pot fi resuscitate pentru a provoca gripa",



noteaza dr. Rachel Vreeman, coautoare a cartii „Don’t swallow your gum! Myths, Half-Thruts and Outright Lies about Your Body and Health" (Nu va inghititi guma de mestecat! Mituri, jumatati de adevar si minciuni sfruntate despre corpul si sanatatea dumneavoaatra).




vaccin


vaccin




Cat despre vaccinurile care provoaca autism, acest mit medical a fost lansat in 1998 de un articol publicat in revista The Lancet. In studiul citat in revista, parintii a opt copii bolnavi de autism au declarat ca ei cred ca micutii au devenit autisti in urma unui vaccin pentru rubeola. In pofida studiilor riguroase care demonstreaza ca asa ceva nu este posibil, inclusiv cel publicat in 2002 in revista New England Journal of Medicine, teoria autismului dobandit prin vaccinare este la mare cinste. In randurile publicului…


2. Vremea rece te imbolnaveste

„Mitul temperaturii scazute, vinovata de un val de imbolnaviri de sezon, este raspandit in intreaga lume",



afirma dr. Vreeman. Diferite studii arata ca simtim mai multe simptome de raceala cand ne este rece, insa temperaturile scazute nu il fac pe om mai vulnerabil la atacurile virusurilor. In 1968 s-a efectuat un test in SUA, cand un grup de subiecti voluntari, tinuti intr-un mediu cu temperatura scazuta, a fost expus unui rhinovirus (unul care provoaca raceala banala). Fie ca dardaiau in incaperea inghetata, ori intr-o baie cu apa rece, oamenii nu s-au imbolnavit mai usor decat cei aflati in lotul martor, la o temperatura normala.




vreme rece


vreme rece




Cu toate ca odihna „la orizontala" este benefica in caz de boala, temperaturile scazute nu vor influenta timpul de recuperare. Unii cercetatori presupun ca raceala este raspandita in lunile reci pentru ca oamenii petrec mai mult timp in interior, interactionand unii cu ceilalti.


3. Folosim doar 10% din capacitatea cerebrala

O multime de „experti" promoveaza inca de prin 1907 aceasta idee privind limitarea folosirii capacitatii cerebrale prin restrictii intrinsece, incurajandu-i pe oameni sa-si caute tot felul de capacitati latente, genialitatea la care nu au acces in mod obisnuit. Insa niciunul dintre sustinatorii lui 10% nu are probe stiintifice solide in argumentarea teoriei. Orice tomografie capabila sa masoare activitatea cerebrala, arata ca oamenii-si folosesc cam intregul potential al creierului.



„Ne place sa credem ca n-am atins inca potentialul cerebral total",



afirma Aaron Carroll, de la Facultatea de Medicina a Universitatii din Indiana.




capacitate cerebrala


capacitate cerebrala





„La scanare nu se deceleaza nici o zona in letargie",



precizeaza el. Si totusi, mitul are destul credit.


4. Guma de mestecat ramane in stomac 7 ani

Cu toate ca este cat se poate de real ca anumite ingrediente din guma de mestecat, cum ar fi elastomerii si rasinile, nu sunt digerabile, asta nu inseamna ca pot ramane in stomac cu anii.




guma de mestecat


digestie guma de mestecat




Multe lucruri din cele consumate – fibrele, de exemplu – sunt la fel de nedigerabile, insa sistemul digestiv este o piesa foarte robusta de masinarie biologica, capabil sa macine majoritatea acestor elemente si cam orice nu poate fi absorbit de organism. In pofida „lipiciului" ei si consistentei rezistente, guma de mestecat „trece prin tractul digestiv direct in toaleta", da asigurari un cercetator.