Intrebari simple, la care stiinta nu are raspuns

Intrebari simple, la care stiinta nu are raspuns

Detalii

CategoriiStiinta
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari4949

Voteaza & Distribuie

Descriere

Intrebarile simple par sa fie buturuga mica, responsabila de rasturnarea carului mare al stiintei. Cu toate ca este un domeniu populat cu nume precum Albert Einstein, Isaac Newton, Louis Pasteur si Stephen Hawking, stiinta se impiedica de niste chestiuni simple, enuntate cu ani in urma, pe care nu le poate inca rezolva. Ele raman un mister la fel de profund pentru savanti, cat si pentru copiii din Grupa Mare de la gradinita. Stiinta are probleme cand trebuie sa explice:


1. Ce este somnul, de ce dormim? Din cate se stie, toate creaturile de pe aceasta planeta prefera sa traga un somn bun dupa o zi plina. Oamenii prefera sa o faca noaptea, alte fiinte prefera sa doarma in timpul zilei (daca tot n-au condica de prezenta de semnat), deci somnul este important pentru orice fiinta vie. De ce? Ei bine, stiinta isi da cu presupusul, dar nu ofera un raspuns clar. Exista o serie de explicatii plauzibile pentru somn, insa nu toti savantii sunt de acord cu ele. Cei care sunt contra, rareori au propria lor teorie. Una dintre teorii sustine functia reparatorie a somnului, si, potrivit unui grup de cercetatori de la Harvard, somnul este necesar oamenilor pentru a-si forma amintirile si pentru a-si consolida cele invatate. La fel o fi si pentru sobolani si buhaii de balta? Ar mai fi o problema: plantele si microorganismele, despre care se stie ca nu au creier, au stari de repaus similare somnului. Acest aspect contrazice convingerile ca somnul „este bun pentru creier, fara el nu se poate". Mai sunt si acei oameni care, din cauza unei afectiuni rarisime, nu dorm niciodata si, cu toate astea, isi vad mai departe de treaba, fara sa mai piarda timpul cu Zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz…




sistemul solar


sistemul solar



2. Cate planete sunt in sistemul solar? Din moment ce Pluton a fost exclus din randul planetelor din sistemul solar, ramane deschisa si problema numarului de planete cu care efectuam menuetul ceresc in jurul Soarelui. Cu Pluton afara din clubul planetar, actualul inventar oficial al sistemului solar consta in 8 planete si un soare. Pluton a fost retrogradat la statutul de planetoid, insa in sistem raman multe zone necartogafiate, necunoscute. Spatiul dintre Mercur si soare este mult prea stralucitor pentru observatii astronomice directe, iar cel de dupa Uranus, prea intunecat. Astronomii gasesc, mereu, noi obiecte cosmice prin centura de asteroizi si, mai nou, si-a facut loc ipoteza ca soarele ar avea un companion invizibil, un al doilea soare cu o orbita ciudata. Pe deasupra, cometele care se aventureaza prin sistemul solar nu urmeaza traseul asteptat, fiind deviate de ceva „mare". Da, este posibil sa existe o planeta dincolo de orbita lui Pluton. Deci, iar avem 9 planete?



3. De ce este gheata alunecoasa? Ca sa castige rusii medaliile de aur la patinaj artistic, ar fi unul dintre raspunsuri. Stiinta nu este prea sigura. Unii raspund ca este alunecoasa pentru ca este umeda, dar, de fapt, nici somitatile de la Massachussetts Institute of Technology nu stiu mai multe despre asta decat stia omul cavernelor, plecat la vanatoare iarna. O explicatie populara ar fi ca gheata se extinde datorita inghetarii, si ca pasind pe ea, o readucem la starea semilichida, cu un strat fin de apa pe suprafata. Suna bine, insa experienta arata ca un corp omenesc nu poate exercita o asemenea presiune.


4. Ce este gravitatia? Legenda din toate manualele de fizica, la partea de istorie a stiintei, sustine ca Isaac Newton a formulat legea atractiei universale dupa ce i-a cazut un mar in cap. Fructul s-a desprins de pe creanga si a cazut din cauza unei forte numite gravitatie, una dintre cele patru forte care mentin intregul univers, impiedicandu-l sa se dezintegreze. Dintre acestea patru, gravitatia este cel mai putin inteleasa, desi este prezenta peste tot, in toate, tot timpul. O teorie sustine ca se propaga prin unde, prin particule. Savantii i-au gasit si un nume, gravitron, cu toate ca inca nu au descoperit-o. Orice fizician poate umple table intregi cu calcule despre problemele fizicii cuantice, insa dupa gravitron nimeni nu mai poate adauga nimic. Cel mult un mare semn de intrebare.