Efectul placebo

Detalii

CategoriiSanatate
TaguriMedicina
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari4500

Voteaza & Distribuie

Descriere

Efectul placebo reprezinta imbunatatirea starii de sanatate sau a comportamentului unei persoane, dupa consumul unor medicamente care nu au nicio legatura cu boala in cauza, niste pseudo-pastile, numite, bineinteles, si placebo. Un placebo este o substanta inerta, care atunci cand este folosita (in urma sfaturilor ca va face bine) de o persoana bolnava, o face pe aceasta sa se simta mult mai bine, pur si simplu pentru ca se asteapta sau crede ca medicamentul va functiona. Daca stam sa extindem acest concept, se poate spune ca si operatiile false sau pseudo-terapiile pot fi considerate "placebo".

In cartea „Follies and Fallacies in Medicine", Petr Skrabanek si James McCormick sustin:

Increderea fizicienilor in tratament si pacientii care se bazeaza pe fizicieni duc la un efect reciproc, iar rezultatul este un remediu, care poate sa ajunga sa garanteze realizarea unor imbunatatiri ale starilor pacientilor, iar uneori chiar vindecarea. Ideea termenului si atributiilor acestui "medicament" porneste de la H. K, Beecher, care a evaluat 15 procese clinice legate de diferite boli si a descoperit ca 35% din 1082 de pacienti au fost vindecati doar prin intermediul placebo.

Alte studii au dus la rezultatul ca efectul placebo poate fi chiar mai puternic decat a sustinut Beecher la inceput. Spre exemplu, aceste studii arata ca in 50 din 60 de cazuri apare efectul placebo. Totusi, este vorba de niste boli specifice, care pot fi maleate de acest "medicament", precum: durere, depresii, unele probleme cardiace, ulcerul gastric sau alte probleme ale stomacului.Chiar daca unele medicamente par la fel de eficace, in special in cazul diferitelor tulburari cerebrale, nu s-a dovedit, sustin cercetatorii, ca acestea ar fi mai eficiente decat placebo.

Tot Beecher a inceput un adevarat val de studii legate intelegerea unui fapt care poate fi produs, teoretic, de nimic, de placebo. Din nefericire, multe studii nu au fost credibile sau de calitate. Ba chiar, Kienle and Kiene au sustinut, contrar celor spuse de Beecher, ca o reanaliza facuta asupra datelor gasite in studiile lui Beecher, nu arata nicio dovata a existentei efectelor placebo. Exista, asadar, pareri si pareri. Acestia au recunoscut ca imbunatatirile raportate sunt reale, dar s-au datorat altor lucruri ce au produs "falsa impresie a efectelor placebo". Reanalizarea datelor lui Beecher arata ca imbunatatirilor sunt produse de:

Imbunatatiri spontane, fluctuatia simptomelor, tratament aditional, subordonare experimentala, fenomene psihomatice, raspunsuri conditionate, interpretari gresite la nivel neurotic sau psihotic etc.

Aceasta reanaliza arata ca exista un numar de factori care pot afecta mai multe tratamente si evaluarea acestora, facand dificil de crezut ca este vorba de o interventie ce produce o ameliorare a starii de sanatate. Pe de alta parte, in publicatia "The New England Journal of Medicine" a aparut, in luna mai 2001, un articol care se referea la validitatea efectelor placebo, scris de cercetatorii danezi Asbjorn Hrobjartsson si Peter C. Gotzsche. Acestia au descoperit mici dovezi generale care sustin ca placebo poate avea efecte clinice puternice.

Cercetatorii au meta-analizat 114 studii si au aflat ca daca il comparam cu lipsa unui tratament, tratamentul placebo nu a avut niciun efect asupra rezultatelor binare, chiar daca acestea au fost subiective sau obiective. Pentru studiile cu rezultate continue, placebo are un efect benefic, insa descrescator atunci cand se mareste esantionul, ceea ce indica un posibil avantaj cand vine vorba de studiile mai mici. Majoritatea studiilor evaluate de cei doi au fost mici.

Exemplele legate de efectele placebo atat dupa folosirea unor simple medicamente, cat si in cazul unor false operatii, arata ca este nevoie de niste studii mai evoluate. Medicul chirurg, J. Bruce Moseley le-a facut o operatie falsa la genunchi la 8 din 10 pacienti. Dupa sase luni, pacientii erau satisfacuti. Pe langa faptul ca operatia a fost fara rost si niciun pacient nu avea nevoie de o astfel de operatie, caci acestia s-ar fi putut vindeca singuri, medicii au concluzionat ca vindecarea celor care au fost pseud-operati are la baza efectul placebo, in timp ce ceilalti doi se simt mai bine din cauza unei operatii adevarate.

Exemplele de genul acesta nu sunt putine, studii s-au facut, odata ce s-a aflat despre aceasta posibilitate de ameliorare a sanatatii ori chiar vindecare. Totul tine de increderea pacientilor in puterea medicamentelor pe care le consuma, chiar daca acestea sunt doar placebo, lasand, astfel, creierul sa functioneze ca un medic ce isi trateaza pacientii.

Exista si un efect asemanator, care se numeste efectul nocebo. Acesta apare atunci cand o persoana consuma droguri false si considera ca se confrunta cu problemele ce pot fi cauzate de drogurile adevarate. Acest efect reduce, de asemenea, si durerea. De ce apar aceste efecte este inca un miste si reprezinta doar o parte din complicatele conexiuni dintre tup si creier. In realitate, corpul uman are inca multe mistere nerezolvate.