Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir

Detalii

CategoriiCultura
TaguriLiteratura
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari7222

Voteaza & Distribuie

Descriere

Dimitrie Cantemir a fost primul intelectual roman care a reusit sa dea gandurilor sale o forma autentic filosofica. Desi nu a fost foarte original, nu se poate contesta forta sa creatoare in acest domeniu. Multa vreme cei care l-au urmat nici macar nu l-au egalat.


Dar importanta lui exceptionala in filosofia romana este data, in aceeasi masura de faptul ca e, incercand sa transpuna in limba romana concepte pana atunci straine, a inaugurat procesul de formare a limbajului filosofic romanesc, care va continua apoi pana la sfarsitul secolului al XIX-lea O dovada a valorii sale de necontestat sunt cuvintele lui George Calinescu:




Dimitre Cantemir


Dimitre Cantemir





Cantemir e scriitor, creator, aducand idei si combinatii. Figura lui, umbrita pana azi, e a unui om superior. Voievod luminat, ambitios si blazat, om de lume si ascet de biblioteca, intrigant si solitar, manuitor de oameni si mizantrop, iubitor de Moldova lui dupa care tanjeste si aventurier, cantaret in tambura, tarigradean, academician berlinez, print rus, cronicar roman, cunoscator al tuturor placerilor pe care le poate da lumea, Dimitrie Cantemir este Lorenzo de Medicis al nostru.



Dimitrie Cantemir s-a nascut la 26 octombrie 1673 si a fost fiul lui Constantin Cantemir, un simplu razes, ajuns, datorita vitejiei lui, ostas mercenar la polonezi, apoi boier in tara si, in cele din urma, a fost inaltat la domnie in 1675.


Fii lui Constantin Cantemir, Antioh si Dimitrie, au invatat carte in Moldova cu Irimia Cacavelas, unul dintre cei mai renumiti dascali, adus de la Bucuresti. In fomarea orizontului intelectual al tanarului Dimitrie Cantemir s-a deschis perspectiva culturii apusene si majoritatea lucrarilor lui de mai tarziu sunt scrise in limba latina.



In 1688, la varsta de 15 ani, Dimitrie a fost trimis la Poarta ca zalog pentru a garanta supunerea tatalui sau fata de turci. In perioada importanta pentru formarea sa intelectuala, a studiat la Academia Patriahiei din Constantinopol, cu o pleiada de profesori celebri, toate disciplinele umaniste, dintre care l-au pasionat filosofia si geografia, pe care l-a reprezentat stralucit in veacul sau.





Dimitre Cantemir


Dimitre Cantemir



Cunoasterea limbilor straine vorbite curent la Constantinopol (araba, turca, persana), a limbilor antice (greaca si latina), a limbilor apusene (italiana, franceza, germana) si a limbii ruse, in perioada exilului, i-au asigurat lui Dimitrie Cantemir accesul la cultura antica greco-latina, dar si la culturile bizantina, islamica si apuseana.



S-a intors la Moldova in 1691, tanarul print, scolit intr-o universitate prestigioasa, a capatat experienta politica a luptei pentru putere si gustul intrigilor diplomatice. Imediat dupa moartea tatalui sau, Dimitrie a fost domn de catre boieri si a primit, la doar19 ani, toate onorurile ceremonialului de inscaunare. Insa, dupa trei saptamani, a fost arestat de turci si dus la Constantinopol, unde a ramas fara avere si fara vreo perspectiva de revenire ca domnitor.



Interesele politice ale turcilor care au inceput sa se teama de un atac al armatelor tarului Petru cel Mare, l-au trimis pe tronul Moldovei, unde nu a ramas decat opt luni, timp suficient pentru a intreprinde marea aventura a incheierii unui tratat cu Petru cel Mare si a participal a lupta de la Stanilesti din 1711, soldata cu infrangerea aliatilor.


Pacea, cumparata cu bani grei de tar nu a impus conditii foarte grele: domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, devenit pentru turci un tradator, a avutde a se refugia in Rusia, impreuna cu familia, dar si cu o suita formata din 5000 de moldoveni (boieri, curteni, ostasi) ramasi credinciosi, printre care se afla si Ion Neculce, viitorul cronicar. Dimitrie Cantemir a ramas in Rusia ultimii 12 ani din viata.



Daca visul lui Cantemir de a-si vedea tara eliberata de turci si de a intemeia o dinastie ereditara i-a fost spulberat de imprejurarile istorice pe care le-a trait, aceleasi vremuri tulburi i-au asigurat si ragazul de a sustine o prodigioasa activitate stiintifica, istorica si filosofica in numai 50 de ani de viata.



Dimitrie Cantemir ramane in constiinta generala ca erudit si scriitor. Acesta a scris, in limba latina, la cererea Academiei din Berlin, lucrarea "Descriptio Moldaviae", in 1716, opera de eruditie, ce reia la un nivel superior ideile lui Miron Costin din "De neamul moldovenilor".



Cantemir s-a facut cunoscut mai cu seama cunoscut printr-o istorie a Impeiului Otoman ( "Cresterea si descresterea Imperiului Otoman",1716), carte de circulatie europeana, care prezinta interes prin acumularea de informatii despre un imperiu mai putin cunoscut apusenilor in aspectele lui secrete si prin caracterul memorialistic al ultimei parti. Prin grija fiului sau Antioh, trimis ca ambasador in Londra, opera cunoaste versiuni in limba engleza, franceza si germana, iar Dimitrie Cantemir devine, postum, o glorie a istoriografiei si orientalisticei europene.



Perioada creatoare din tinerete a lui Dimitrie Cantemir a stat sub semnul filosofiei. Inca de la 25 de ani (1698), el publica, la Iasi, atat in limba romana, cat si in limba greaca, prima sa lucrare, "Divanul sau galceava inteleptului cu lumea sau Giudetul sufletului cu trupul", care este si prima lucrare propriu-zisa de filozofie scrisa in cultura romana, in limba romana. Este o opera filosofica, etica si religioasa, conceputa ca un dialog platonic intre Lume si intelept, aflati intr-o semnificativa opozitie.



La scurt timp, in anul 1700, pe aceeasi directie filosofica, a scris in limba latina lucrarea "Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago" ("Icoana de nezugravit a stiintei sacre") in aceasta creatie, Dimitrie Cantemir a fost influentat de teosofia lui Van Helmont, un filosof si ganditor flamand care considera ca se poate ajunge la cunoasterea divinitatii in mod direct, prin intuitie intelectuala, lasand deoparte toate caile obisnuite ale stiintei.


In aceasta carte, Dimitrie Cantemir si-a propus sa contureze principiile sacre care stau la baza unei astfel de cunoasteri inefabile, cu statul egal de fizica si teologie, punand in discutie, de fapt, problematica unei adevarate ontologii. Lucrarea, multa vreme inedita a fost tradusa in romaneste abia in 1928 cu titlul de Metafizica dar, in realitate, ea este o opera de filosofie a naturii, in sensul Fizicii lui Aristotel.



Desi nu s-a bucurat de acelasi succes ca al lucrarilor mai sus mentionate, "Istoria ieroglifica", considerata primul roman al literaturii nostre, este o creatie valoroasa si importanta pentru evolutia culturii romane. Istoria ieroglifica este numai pentru noi, cei de azi un roman, o problema de literatura pur si simplu.




Istoria Ieroglifica - Dimitrie Cantemir


Istoria Ieroglifica - Dimitrie Cantemir



Pentru Cantemir era o alegorie politica transcrisa cu mijloace artistice. Chiar insistenta lui asupra ideii de lectura incifrata indica sensul real al lucrarii. El voia sa lase un document asupra evenimntelor istorice, sa-si justifice demersul si sa explice motivele pentru care nu se putea pronunta mai clar fara primejdie.



Istoria ieroglifica este deopotriva un manual politic si un eseu filosofic. Cantemir a dezbatut probleme de conducere a statului, facand indirect o demonstratie a calitatilor ideale ale domnitorului luminat. El a crezut, in sens umanist, ca valorile spirituale hotarasc mersul istoriei, propunand in subtext o ierarhie sociala bazata pe meritele intelectuale ale indivizilor. Istoria ieroglifica este o carte de literatura baroca, in care se imbina temperamentul patimas al autorului cu lirismul sau.


Dimitrie Cantemir a trecut de la sentimentul tragic la amuzament si sarcasm, de la sublime la grotesc, de la viziuni cosmice la miniaturi gratioase. In planul formei, autorul parcurge drumul de la expresia directa si violenta la retorism.