Cum pot ucide vulcanii?

Vulcanii in eruptie pot provoca o adevarata hecatomba, in numeroase feluri. Faimosul vulcanolog francez, Haroun Tazieff, spunea despre modalitatile sale de studiere a vulcanilor ca implica anumite masuri de siguranta.

„Cand stai cu dracul la masa, e bine sa-ti iei o lingura lunga",

afirma el. Tazieff vazuse vulcanii in toate stadiile lor de activitate si stia prea bine cat pot fi de periculosi. Lectia Pompeiului, acoperit de lava si cenusa vulcanica, pastrat veacuri la rand cu tragedia sa, nu poate fi uitata de nimeni.

vulcan ce se varsa in mare

Exista modalitati ciudate si rare a de a fi rapus de un vulcan. In afara de gazele toxice emise, care asfixiaza orice fiinta vie neprotejata, vulcanii pot topi fata imprudentilor prin acidul clorhidric, aparut in vecinatatea lor sub forma de vapori, iar in anumite conditii, pot determina… explozia capetelor.

In anul 2000, doua persoane au murit in apropierea vulcanului Kilauea, cu plamanii umflati pana la plesnire si pielea topita de acidul clorhidric. Vulcanii care doar fumega par inofensivi, pasnici, chiar daca lava curge molcom la vale, dar odata ce aceasta ajunge in mare (unde este cazul), apar pericole invizibile si numarul de victime poate fi masiv. Cand lava atinge apa marii, clorura din sarea marii si hidrogenul din apa reactioneaza si se formeaza acidul clorhidric, sub forma de vapori. O schimbare brusca a directiei vantului poate arunca norul de acid asupra curiosilor adunati pe tarm.

Cantitatea de apa continuta in tesuturile cerebrale poate fi adusa, destul de brusc, la temperatura de fierbere in preajma unui vulcan in eruptie, caz in care capul se va comporta ca o oala sub presiune care are orificiul de evacuare a aburilor obturat: va exploda. Acest lucru se intampla in cazul scurgerilor vulcanice piroclastice, cand gazele emise de vulcan ajung la peste 500 de grade Celsius. Asta s-a intamplat cu locuitorii orasului Herculaneum, in anul 79 d.Hr.

Uneori, trecerea lavei prin mediu si contactul cu apa face ca temperatura aerului din preajma lavei sa creasca masiv. Depinde de anumite conditii atmosferice. Aerul fierbinte arde tot in calea sa si provoaca o eroziune rapida a falezelor deja subrezite de apa marii. Prabusirea lor subita face ca suflul incins sa-i atinga si pe cei aflati la 2-3 kilometri distanta, pe o plaja intacta si foarte populata. Consecintele nu sunt greu de imaginat. Asa ca este de dorit ca peisajele de vacanta, cu vulcani in actiune, vizibili de pe plaja, sa fie evitate.

Vulcanii efuzivi sunt cu adevarat periculosi, cu toate ca scurgerea de lava pare sa nu prezinte cine stie ce primejdii. In cazul vulcanilor in eruptie, cu degajare de roca vulcanica si cenusa, stii la ce sa te astepti, dar cei efuzivi sunt plini de surprize. Ei isi trimit lava la vale printr-un jgheab vulcanic. Stratul de la suprafata se raceste, in vreme ce dedesubt curge magma topita. Suprafata „racita" poate fi subtire si instabila. Ceea ce pare o „cale" sigura, pe care se poate pasi, se transforma rapid intr-o capcana mortala.

Una dintre metodele cele mai subtile prin care vulcanii aparent „adormiti" pot ucide, este asfixierea. In anumite conditii, activitatea de pe fundul unui lac vulcanic inunda lacul cu o cantitate imensa de bioxid de carbon. Lacurile reci au straturi diferite de temperatura. Micile seisme sau alti factori pot „rasturna" lacul din punct de vedere al temperaturii apei. Acest lucru duce la o eliberare brusca de bioxid de carbon, sub forma unui nor. Cei prinsi in acest nor nu vor mai avea aer de respirat si vor muri sufocati. Acest lucru s-a si petrecut in 1986, in zona lacului Nyos, din Camerun, cand a fost degajat un nor de un kilometru cub de CO2, ajuns in satul din apropierea lacului, ucigand mai mult de 1700 de persoane.