Combaterea teoriei incalzirii globale

Combaterea teoriei incalzirii globale

Detalii

CategoriiStiinta
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari2056

Voteaza & Distribuie

Descriere

Teoria incalzirii globale ar putea fi contracarata de reducerea activitatii solare. Iernile tot mai aprige, cu vifornite si ingheturi prelungite, par sa contrazica ideea ca Terra se incalzeste datorita efectelor de sera provocate de acumularea de bioxid de carbon in atmosfera, ca urmare a activitatii industriale.


Partizanii incalzirii globale au recurs insa la mijloace extreme pentru a-si apara teoria, devenita un tabu de neatins. Cazul e-mailurilor schimbate intre ei de cercetatorii Universitatii East Anglia si o serie de specialisti din SUA, in care se recomanda reducerea la tacere a criticilor teoriei, schimb de mesaje publicat pe cai misterioase pe Internet, sugereaza o incrancenare nefireasca pentru apararea teoriei. S-a spus ca totul se rezuma la bani si la stipendii generoase, incasate de ei. Ca, de fapt, incalzirea globala nu exista.




Vahrenholt


climatologul german Fritz Vahrenholt



Oricum, una dintre temele favorite ale partizanilor incalzirii globale era reducerea accelerata a ghetarilor din Himalaya, fapt dovedit neadevarat. Unul dintre climatologii germani care nu „cumpara" teoria incalzirii globale (pentru care Al Gore a incasat si un premiu Nobel, dupa care s-a dat complet la fund), Fritz Vahrenholt, sustine intr-o noua carte ca tocmai ciclul solar, ajuns la minim, va anula orice efecte ale incalzirii globale.



Vahrenholt este un rebel in felul sau, participand la protestele studentesti din anii ’60 si angajandu-se, un deceniu mai tarziu, intr-o cruciada impotriva industriei chimice, vinovata de raspandirea de toxine in mediul ambiant. Face parte din partidul Social-Democrat (SPD) din Germania, de centru-stanga, care l-a ales ca senator ecologist pentru Hamburg. Si-a atras insa ura ecologistilor pentru construirea unui urias incinerator de deseuri, fapt care i-a atras porecla de „Feuerfritze" – Fritz cel de Foc. Acum nu vrea altceva decat sa darame tabuul schimbarii climaterice catastrofale, acea incalzire globala dezastruoasa.



„Nu se va intampla",



afirma Fritz Vahrenholt. Cartea sa poarta un titlul sugestiv: Die Kalte Sonne (Soarele rece). Nu-i vorba de acel „soare cu dinti" care ne zambeste in zilele geroase de iarna, ci de un soare aflat la minimumul activitatii sale, neobisnuit de tacut, care va influenta climatul in urmatorii 10 ani cu alte efecte decat incalzirea globala. Vahrenholt a dat manuscrisul cartii spre consultare, inainte de a-l trimite editurii, unui singur climatolog, Joachem Marotzke, directorul Institutului de Meteorologie Max Plank, din Hamburg. Verdictul lui Marotke este foarte clar: Vahrenholt reprezinta varful de lance al climatologilor sceptici, neconvinsi de marota incalzirii globale.



„Un numar de ipoteze prezentate in carte au fost respinse cu multa vreme in urma",



sustine Marotzke, insa adauga ca climatologia nu a explicat, inca, faptul ca temperaturile globale nu vor urca uniform, ca ar putea interveni o faza de stagnare, sau chiar scadere a temperaturilor globale. In vreme ce cartile publicate de „ereticii climei" nu primesc aproape nicio atentie, pentru ca nu sunt in concordanta cu teoria la moda privind incalzirea globala, cartea lui Vahrenholt nu va fi ignorata.



„Faima lui va asigura o dezbatere publica asupra chestiunii",



crede Marotzke. SPD-ul nu este deloc incantat de aparitia cartii, asa ca prelegerea pregatita de el la Universitatea din Osnabrück a fost anulata pe cai misterioase. Vahrenholt a declarat pentru Der Spiegel ca modele actuale ale schimbarii climaterice au esuat lamentabil pentru ca ele



„nu reusesc sa explice in niciun fel absenta incalzirii climatului".



El arata ca majoritatea expertilor sunt de acord cu faptul ca o perioada indelungata de reducere a activitatii solare este responsabila pentru declansarea unor mini-glaciatiuni, cum a fost „iarna cea lunga" inceputa in 1645, cand raurile inghetau bocna, verile erau reci si scurte, iernile foarte aspre. Vahrenholt afirma ca s-a simtit „inselat" de teoria incalzirii globale si ca argumentele pro-incalzirea globala au dobandit accente inchizitoriale, fiind impuse peste punctele de vedere ale scepticilor in ceea ce el numeste „o dictatura a fanaticilor mediului". Vahrenholt este dispus sa sparga aceste tabuuri ale incalzirii globale si stie ca va fi tinta unor atacuri dure.