Ghidul tau pe internet
Capitalismul occidental, intre glorie si cadere
Detalii
| Categorii | Politica |
|---|---|
| Taguri | |
| Ultima actualizare | Marti 5 august 2014 |
| Vizualizari | 2599 |
Voteaza & Distribuie
Descriere
Capitalismul occidental parea sa fi iesit victorios in confruntarea sa cu socialismul din tarile est-europene. Acum 20 de ani, nimeni din fostele state socialiste nu mai voia sa vada socialismul la fata, nici macar pe cel cu „fata umana", propovaduit in Perestroika si tovarasii mai luminati, care considerau ca sistemul lor mai are sanse de supravietuite.Europa de est aplauda, din rasputeri, ceea ce parea a fi un triumf al capitalismului occidental. Dar daca n-a fost decat o iluzie periculoasa? Criza economica actuala a fost prevestita de o serie de experti in economie, acestia atragand atentia ca suntem pe cale sa comitem aceleasi greseli ca acum 80 de ani, pe vremea marelui crah financiar si bancar care a zguduit lumea.
Si unele organizatii internationale au vazut actuala criza profilandu-se la orizont, insa nu au reusit sa-si coordoneze semnalele de alarma si n-au ridicat tonul intr-un mod convingator. De asemenea, mai exista si convingerea ca piata trebuie sa functioneze cu o cat mai mica interventie din partea statului, insa asta nu insemna ca statul nu trebuie sa se amestece deloc in problemele economice si comerciale.
In aceste conditii, criza economica s-a instalat fara nici un fel de menajamente, aducandu-si imediat si „realizarile": somaj ridicat, deficite fiscale enorme, acumularea datoriei publice care, in unele tari, a ajuns la 100%. Pentru a iesi din aceasta situatie, unii experti considera ca sunt necesare adoptarea de reforme pe pietele de produse si ale muncii, reforme in taxe, sanatate, concurenta, pe scurt, ei incurajeaza o interventie tot mai mare a statului, pe langa necesitatea ca mecanismele economice sa fie mai sociale, si statul trebuie sa se concentreze asupra unor politici sociale inovatoare, pentru a se asigura ca persoanele cele mai vulnerabile sunt si ele protejate.
Ultimii 20 de ani, pana la actuala criza, ar putea fi descrisi drept „capitalismul occidental ajuns pe culmile sale". Dar ce va urma, daca acest capitalism a esuat, dupa cum considera unii? Solutiile propuse de o seama de specialisti ar imita socialismul est-european despre care s-a spus ca nu este viabil deoarece nu incurajeaza concurenta si responsabilitatea fata de actul productiei de bunuri.
Altii vorbesc de o forma de „capitalism extrem", care a dominat piata in ultimii 30-40 de ani si ca acest tip de capitalism, sustinut in Occident si apoi imbratisat si de Est, unde socialismul a fost alungat de caderea regimurilor comuniste in 1989, este acum in necazuri mari si ca nu-si mai regaseste mecanismele de reglementare a situatiei, ca nu a invatat nimic din lectiile istoriei.
Exista si suspiciunea ca, voind sa foloseasca resurse ieftine din lumea a III-a (dar mai intai din fosta Europa de est), capitalismul occidental ar fi cazut in tentatia recolonizarii unor teritorii, extinzandu-si influenta sub emblema „globalizarii", dar toate acestea vor trebui schimbate. Cand capitalismul modern si-a articulat principiile, populatia lumii nu depasea 1 miliard de locuitori. Astazi, este vorba de impartirea resurselor intre aproape 7 miliarde de locuitori, iar lucrurile trebuie sa se schimbe.
Unul dintre motoarele capitalismului actual a fost sub-evaluarea costurilor resurselor si externalizarea fortei de munca, spre pietele ieftine. O serie de experti sunt acum de acord ca toate acestea trebuie sa se schimbe, si ca de la simplele discutii despre cresterea economica, subiectul trebuie sa atinga un aspect ignorat copios de capitalismul occidental, progresul uman.
Mitul fericit al cresterii economice gradate, accelerate, continue, s-a destramat si economia mondiala are o crestere de cinci ori mai mare decat acum un secol, pe resurse din ce in ce mai limitate, iar capitalismul se bizuieste pe crestere economica pentru stabilitatea sa. Cand cresterea incepe sa dea rateuri – cum se intampla acum peste tot in lume – politicienii intra in panica.
Odata ce oamenii incep sa-si piarda locurile de munca si, uneori, si casele, este clar ca nu-i vor mai vota. Insa capitalismul traieste prin consum, un consum din ce in ce mai mare, insa aceasta epoca, a consumului pe datorie, care a incantat Occidentul timp de 50 de ani, s-a incheiat. Capitalismul occidental pare sa fi pierdut, pana la urma, lupta cu modelul socialist, sau aceasta cadere este doar un mic accident pe parcurs?