Alfred Hitchcock, maestrul filmelor de suspans, se naste la Londra pe data de 13 august 1899. Tehnicile sale regizorale inovatoare si maiestria in crearea suspansului l-au transformat in unul dintre cei mai populari si importanti regizori ai secolului XX. Fiul unui bacan, Hitchcock a frecventat cursurile colegiului St. Ignatius, o scoala iezuita din Londra, unde a studiat ingineria. De asemenea, a facut cursuri de arta la Universitatea din Londra. Pasionat de fotografie, in 1920 a inceput sa lucreze in industria filmului mut. Hotarat sa devina el insusi regizor, a avut pe rand pozitiile de regizor artistic, scenarist si regizor secund. In 1925, a regizat primul sau film, Gradina placerii. Odata cu The Lodger (1926), povestea unui barbat suspectat pe nedrept de a fi Jack spintecatorul, Hitchcock a inceput sa produca dramele pline de suspans cu care a ajuns sa se identifice. Filmul sau Santajul (1929) a fost primul film sonor cu mare succes mondial produs in Marea Britanie, Hitchcock reusind sa foloseasca sunetul in mod eficace si cu multa imaginatie. In anii ?30, a dobandit faima pe plan international, datorita unor thrilleruri extrem de populare, cum ar fi Omul care stia prea multe (1934), Cele 39 de trepte (1935) si The Lady Vanishes (1938). In 1939, a parasit Anglia si a plecat la Hollywood, atras de facilitatile tehnice superioare de care putea beneficia acolo. Primul sau film american a fost Rebecca (1940), o drama avandu-l in rolul principal pe Laurence Olivier, film care a castigat un premiu Oscar pentru cel mai bun film, fapt care a solidificat reputatia lui Hitchcock. Hitchcock a ramas la Hollywood si a regizat in anii ?40 o serie de thrilleruri memorabile dintre care amintim Suspicion (1941), Shadow of a Doubt (1943) si Notorious (1946). In anii ?40, el era deja propriul sau producator, asigurand astfel un control artistic sporit asupra filmelor sale. Filmele care au urmat, complexe din punct de vedere psihologic si inovatoare din punct de vedere tehnic, sunt considerate a fi cele mai bune ale regizorului. Dintre aceste capodopere cinematografice, avandu-i in rolurile principale pe cativa dintre cei mai buni actori si actrite de la Hollywood, amintim: Straini in tren (1951), Cu C de la crima (1954), In spatele ferestrei (1954), Sa prinzi un hot (1954), Vertijul (1958), Spre nord prin nord-vest (1959), Psycho (1960) si Pasarile (1963). In aceste filme meticulos orchestrate, protagonistii isi lasa viata de zi cu zi si intra in situatii tensionate, de cosmar, in care nimic nu e ceea ce pare. Pentru a construi si mentine suspansul, Hitchcock a folosit unghiuri de filmare neobisnuite, tehnici de montaj elaborate, o coloana sonora dinamica si tuse de umor negru. In anii ?50 si ?60, Hitchcock a produs doua seriale de televiziune ?Alfred Hitchcock prezinta? si ?Ora lui Alfred Hitchcock?. De asemenea, a avut aparitii episodice in majoritatea filmelor sale, iar fanii erau foarte atenti sa prinda pe ecran aparitiile sale fugitive, deseori comice. Desi nu a catigat niciodata un Oscar pentru regie, Academia americana de film i-a decernat in 1967 prestigiosul premiu Irving Thalberg. In 1980, a fost facut cavaler de Regina Elisabeta a II-a in tara sa natala, Marea Britanie, desi el devenise de mult cetatean american. Hitchcock a murit in acelasi an, avand la activ aproape 60 de filme, turnate in decursul indelungatei sale cariere regizorale.
