8 efecte incredibile ale desenului pentru creier

Desenul este o activitate pe care o asociem de cele mai multe ori cu profesioniștii artelor sau cu… vârsta copilăriei. Mulți dintre noi au fost pasionați de desen în copilărie, fie că era vorba de desenat cu creionul pe hârtie, cu creta pe asfalt, cu degetele pe geamurile aburite sau cu cariocile pe pereți, spre „bucuria” părinților.

Pe măsură ce înaintează spre vârsta adultă, cei mai mulți oameni își pierd artistul din interior, atrași de alte activități sau descurajați de aparenta inutilitate a acestei activități. Însă știința ține să ne contrazică: desenul este mai benefic decât am crede. Studiile realizate de cercetători specializați în neuroștiințe demonstrează că desenul dezvoltă funcții diverse ale creierului, cu rol esențial în bunul mers al organismului.


1. Îmbunătățește memoria

Un studiu realizat în 2018 a arătat că desenul ajută la creșterea capacității de memorare. Surprinzător, desenul este mai eficient decât alte tehnici mnemonice folosite pe scară largă, așa cum sunt vizualizarea și asocierea cu alte cuvinte ori cu elemente aflate în jur.

Explicația constă în faptul că desenul solicită folosirea simultană a mai multor zone din creier, cum sunt cele care controlează vederea, mișcările și elaborarea de imagini mentale. Se formează astfel legături neuronale care fac ca amintirile să persiste (Myra A. Fernandes, The Surprisingly Powerful Influence of Drawing on Memory).


2. Reduce stresul și anxietatea

Un articol care rezumă peste o sută de studii științifice, publicat de Asociația americană pentru sănătate publică (Stuckey and Nobel, The connection between art, healing, and public health: a review of current literature) a concluzionat că desenul este o armă redutabilă împotriva stresului. De asemenea, subiecții studiului au prezentat un nivel mai scăzut de anxietate după ședințele de artă. Nu știm dacă stresul scade atunci când desenul nu îți iese, dar oricând poți comanda online gume de șters ca să o poți lua de la capăt.


3. Ajută în lupta cu boala

Același studiu a demonstrat că bolnavii de cancer care au desenat au trecut mai ușor peste disconfortul fizic și psihic provocat de boala și de tratamentul prelungit. Exteriorizarea cu ajutorul creionului și al hârtiei ajută la construirea unei atitudini pozitive și menținerii moralului.


4. Îmbunătățește concentrarea

Desenul crește capacitatea de a ne păstra atenția asupra unei activități. Acest lucru ne oferă și un bonus: alte funcții ale creierului, precum asimilarea de cunoștințe noi și găsirea de soluții rapide se îmbunătățesc și ele. (Bolwerk et al., How Art Changes Your Brain: Differential Effects of Visual Art Production and Cognitive Art Evaluation on Functional Brain Connectivity) Un elev care desenează va rezolva mai ușor temele. Așadar, te vei gândi mai puțincum să-ți ajuți copilul la teme.


5. Asigură rezistența psihică

Oamenii care desenează sau creează orice formă de artă vizuală sunt mai puțin afectați de evenimente stresante sau de presiune. Copiii încurajați să deseneze vor fi mai stabili și mai rezistenți psihic la vârstă adultă (Bolwerk et al.).


6. Crește creativitatea

Cercetătorii au confirmat în 2015 că desenul organizează celulele din cortexul prefrontal astfel încât legăturile neuronale să permită creativității să crească pe măsură ce exersăm. Astfel, cu cât desenăm mai mult, cu atât devenim mai creativi. (Schlegel et al., The artist emerges: Visual art learning alters neural structure and function)


7. Îmbunătățește comunicarea verbală

Un alt efect incredibil al desenului asupra creierului este dezvoltarea limbajului. Pare bizar că o activitate nonverbală aduce un astfel de beneficiu, însă persoanele care desenează se exprimă mai ușor prin vorbire, găsesc mai ușor simboluri și comparații care fac mesajul ușor de înțeles și plăcut pentru cei din jur. (Stuckey and Nobel)


8. Ne face fericiți

Un studiu din 2017 a adus în atenție acest efect extraordinar al desenului. (Blomdahl, Clear effect of art therapy on severe depression) Pacienții cu depresie care au participat la programe de terapie prin artă au demonstrat o îmbunătățire semnificativă după doar zece ore cumulate de creat artă. În plus, același studiu afirmă că persoanele care desenează sunt mai mulțumite de sine și dorm mai bine.

Știința ne oferă destule motive să ne întoarcem la desen. Chiar dacă din mâna noastră nu va ieși vreo Mona Lisa sau un peisaj demn de admirația lui Van Gogh, beneficiile multiple pe care le aduce creierului fac din desen o activitate foarte folositoare.

Referințe:

Blomdahl, Christina. “Clear Effect of Art Therapy on Severe Depression.” ScienceDaily, ScienceDaily, 6 Nov. 2017, sciencedaily.com/releases/2017/11/171106100128.htm
Bolwerk, Anne, et al. “How Art Changes Your Brain: Differential Effects of Visual Art Production and Cognitive Art Evaluation on Functional Brain Connectivity.” PLOS ONE, Public Library of Science, 2014, journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371%2Fjournal.pone.0101035.
Myra A. Fernandes, Jeffrey D. Wammes. The Surprisingly Powerful Influence of Drawing on Memory, 2018. journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0963721418755385?journalCode=cdpa.
Schlegel, Alexander, et al. “The Artist Emerges: Visual Art Learning Alters Neural Structure and Function.” NeuroImage, Academic Press, 15 Nov. 2014, sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1053811914009318.
Stuckey, Heather L, and Jeremy Nobel. The Connection between Art, Healing, and Public Health: a Review of Current Literature. Feb. 2010, ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2804629/

Surse foto: pixabay.com