Cer parintii iertare copiilor?

Nu putine sunt cazurile in care diferentele de opinie dintre parinti si copii au dus la tensiuni, ba chiar la certuri serioase si la replici adresate pe un ton agresiv, atat din partea adultilor, cat si din partea copiilor. In astfel de situatii, cineva poarta intotdeauna o mai mare parte din vina. Ce se intampla, insa, cand insisi parintii sunt cei vinovati? Cer ei iertare copiilor sau considera ca ascendentul pe care il au asupra acestora si varsta superioara reprezinta argumentul suprem in relatia dintre ei, scuzele nefiind necesare?

Isi cer iertare parintii fata de copiii lor?

Intr-o astfel de situatie tensionata, foarte multi parinti aleg sa nu-si recunoasca greselile pentru ca le este teama ca si-ar putea pierde autoritatea in fata copiilor. Motivul principal, insa, este orgoliul, care nu ii lasa sa isi ceara scuze pentru a nu arata ca cedeaza in vreun fel in fata lor.

Din pacate, parintii sunt atat de orbiti de parerea exagerat de buna despre ei insisi, incat nu realizeaza ca a-si cere iertare nu reprezinta o slabiciune. Recunoasterea greselilor tine de a admite fata de propria persoana ca niste nedreptati au fost comise, de a le accepta si mai ales de a le indrepta pe parcurs. In plus, actul de a cere iertare nu reprezinta o incalcare a regulilor stabilite intre parinti si copii, ci, din contra, una dintre cele mai importante lectii de viata. Este o ocazie foarte buna de a arata copiilor maniera corecta de a proceda in cazul comiterii greselilor, de a suprima orice fel de resentimente ramase latente in urma certurilor si de a corecta orice prejudiciu produs.

Parintii care cer iertare copiilor le dau acestora o adevarata lectie de viata

Chiar daca nu au o varsta inaintata, copiii resimt cu aceeasi intensitate nedreptatile comise la adresa lor, chiar si cand este vorba de conflicte minore. A recunoaste o greseala este, probabil, unul dintre cele mai grele lucruri pentru parinti, insa nu este imposibil. Recunoasterea greselilor restabileste echilibrul existent inaintea certurilor. In plus, da sentimentul copiilor ca se face dreptate in cazul lor si toate ostilitatile si animozitatile se atenuaza pana la disparitie.

Impacarea, cel mai frumos moment de dupa cearta

Este si o modalitate foarte buna de a imbunatati comunicarea dintre parinti si copii. Increderea dintre ei va creste, relatiile se vor consolida iar copilul se va simti respectat si va invata ce inseamna responsabilitatea propriilor greseli. A comite o greseala atrage dupa sine un lant de acte care trebuie asumate si gestionate cu un maxim de responsabilitate. De asemenea, copilul se va simti important in relatia sa cu parintele, nu pe o treapta inferioara acestuia, si il va respecta pentru taria de caracter de care a dat dovada in momentul in care si-a cerut iertare.

Felul in care va cereti iertare este foarte important. Momentul impacarii trebuie sa fie marcat de nazuinta spre imbunatatirea si evolutia relatiei, nu sa se transforme in prilej de cearta prin reluarea reprosurilor. Atitudinea demna, corectitudinea raportata la situatie, dorinta sincera de a obtine iertarea celuilalt si mai ales dezideratul de a corecta greselile si de a imbunatati relatiile pe viitor sunt elementele cele mai importante intr-o astfel de situatie.

Copiii resimt nedreptatea cu aceeasi intensitate ca si adultii

Parintii trebuie sa fie constienti ca este imposibil sa nu fi comis macar o greseala fata de copiii lor, chiar si in intentia de a le face bine, si ca a nu recunoaste eroarea este la fel de grav precum insasi greseala comisa. In plus, personalitatea copiiilor este in formare si numai o atitudine corespunzatoare a parintilor le-o va modela asa cum trebuie. Valorile importante pe care le insufla copiilor ii vor insoti toata viata si reprezinta baza personalitatii lor.

Toate aceste argumente, laolalta cu sentimentul de intelepciune si de eliberare pe care parintii il primesc atunci cand isi cer iertare inving jena si vanitatea si duc la o evolutie in bine atat a parintelui ca om, cat si a relatiei dintre acestia si copiii lor.