Societate din România

În anul 1744, se înfiinţează Suburbia germană cu case mici familiale de vară, cu grădini mari. În cinstea lui IOSIF al II-lea care vizitează Timişoara în anul 1773, pentru a treia oară, cartierul a primit numele de IOSEFIN.

Cartierul Eliabetin de azi a luat fiinţă în anul 1718, cu denumirea de „MAIERELE ROMÂNE”, iar în anul 1744 este re­cunoscut oficial de cartier se­parat şi i se acordă administraţie proprie.

Cartierul Fabric se dezvoltă începând din anul 1720, pe ceea ce a rămas din suburbia Palanca Mare, care în asediul din anul 1716, a fost distrus. Cartierul Fabric a luat această denumire datorită numărului mare de fabrici, care erau în această zonă.

Denumirea cartierului vine de la existenţa Ce­tăţilor pe care Timişoara le-a avut în decursul secolelor. Denumirea defineşte existenţa cetăţii cu ceea ce se află în interiorul ei şi ce se află în exteriorul Cetăţii. Men­ţionez că Timişoara a avut o ce­tatea veche (Medievală) şi ce­tatea nouă modernă, din care mai vedem şi azi părţi.

Denumirea de MEHALA, comuna a primit-o de la turci, în timpul ocupaţiei între anii 1552-1716.

Strada Lt. Vasile Buricescu din Constanta

Strada Samuel Von Brukenthal din Sibiu

Aleea Bibliotecii din Cluj Napoca judetul Cluj