Această categorie conține obiectivele din România. Sunt incluse denumirea, localizarea, o scurtă descriere, tipul obiectivului, precum o fotografie a obiectivului turistic.
Palatele Ciobanu – Gombos – Klein – Banca Timisiana - Bulevardul Revolutiei din 1989 - reprezinta o suita foarte reusita dar rar remarcata a arhitecturii 1900 asa-zisul Secession din Timisoara.
Palatul Deschan - str. Proclamatia de la Timisoara, nr. 5 - datare: constructia a inceput in 1735 - in 1752 apartinea consilierului Camerei Aulice Ungare von Deschan.
Piata Sfantul Gheorghe din Timisoara - se presupune ca biserica exista inca dinainte de ocupatia turceasca – pe timpul stapanirii otomane fusese transformata in moschee.
Palatul Josef Kunz - str. Lonovici, nr. 1 - asezat aproape de sinagoga din Fabric, se află Palatul Josef Kunz, numit şi „Casa Louis” - este construit în stil eclectic clasicist, a avut autorizaţie de construire din 5.03.1892 şi autorizaţie de locuire din 28.10.1892.
Cazarma Statului Major - str. Carol Bolyai, nr. 1 colt cu str. Telbisz, nr. 4 - datare: in anul 1746 exista aici o cazarma cu doua niveluri, partial in santier - in 1758 este mentionata ca fiind Cazarma Statului Major
Felinarul - in fata Muzeului Banatului se afla un felinar inscriptionat in patru limbi care aminteste ca Timisoara a fost primul oras din Europa cu strazile iluminate electric.
Piata Victoriei - in 1893 – 1895 s-a întocmit de către arhitect Ludwig von Ybl un „Plan General de Dezvoltare a Oraşului”, in care se prevedea constituirea unui bulevard larg, avand aproximativ dimensiunile pietei actuale.
Palatul Culturii - str. Marasesti, nr. 2 si str. Alba Iulia, nr. 2 - teatrul din Timisoara si Opera Romana Timisoara - Teatrul National Timisoara - Opera Romana Timisoara - Teatrul German de Stat - Teatrul Maghiar Csiky Gergely - toate aceste institutii sunt gazduite de aceasta cladire.
Palatul Muschong, a fost contruit în perioada imediat următoare unirii, în jurul anilor 1926-1927, de către arhitectul Ferenczik pentru familia fabricantului Muschong. Clădirea a fost folosită ca locuinţă a familiei Muschong (Jakob Muschong murise deja în anul 1923), iar la parter se aflau birourile fabricii de cărămidă şi câteva magazine.
