Această categorie conține obiectivele din România. Sunt incluse denumirea, localizarea, o scurtă descriere, tipul obiectivului, precum o fotografie a obiectivului turistic.
Palatul Mogosoaia se situeaza la circa 10 km de Bucuresti, in cadrul comunei omonime. A fost construit intre 1698-1702 de catre Constantin Brancoveanu in stil arhitectural romanesc renascentist sau stil brancovenesc, o combinatie de elemente venet...
Palatul Muschong, a fost contruit în perioada imediat următoare unirii, în jurul anilor 1926-1927, de către arhitectul Ferenczik pentru familia fabricantului Muschong. Clădirea a fost folosită ca locuinţă a familiei Muschong (Jakob Muschong murise deja în anul 1923), iar la parter se aflau birourile fabricii de cărămidă şi câteva magazine.
Palatul Nagele - str. Dacilor, nr. 10 - palatul a avut autorizatia de construire din 23.08.1910 si autorizatie de locuire din 18.07.1911 - cladirea este cunoscuta timisorenilor si sub numele Farmacia Kovacs.
Palatul Prefecturii din Cluj - cladire in stil secesiune franceza cu elemente gotice, renascentiste si populare, construita in 1910 de arhitectul Josef Huber.
Palatul Reduta din Cluj - una dintre cele mai vechi cladiri din oras (1604), reconstructa in stil neoclasic 1810-1812, gazduind Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Palatul Societatii de Hidroameliorari - Bulevardul 16 Decembrie 1989, nr. 2 - Regionala CFR in prezent - datare: autorizare de construire 13.08.1900, autorizare folosire 29.08.1901.
Palatul Spayer a fost ridicat în anul 1900. Proprietarul, industriașul Herman Spayer, a apelat la celebrul arhitect Louis Blanc pentru a realiza o construcție elegantă, stil Ludovic al XV-lea.
Palatul Ștefania, cunoscut anterior drept Casa de Raport a Municipiului sau Palatul Totisz, iar în cultura populară drept Casa cu maimuțe este o clădire emblematică situată în cartierul Fabric.
Palatul Universul din Bucuresti - Construcția noului sediu al ziarului a început pe 17 octombrie 1926, din inițiativa lui Stelian Popescu, cu scopul de a găzdui sediul ziarului pe care îl conducea, cel mai mare din România, la momentul respectiv, după planurile unui celebru arhitect al timpului, Paul Smărăndescu, cel care proiectase, în 1911, și reședința lui Stelian Popescu din strada Dionisie Lupu nr. 10 (astăzi Tudor Arghezi).
