Rembrandt misticul - oglindit in gravura sa

Muzeul de Arta Timisoara, alaturi Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Romane din Bucuresti, va organiza in perioada 3-30 iulie a.c. la Palatul Baroc din Piata Unirii, Timisoara expozitia-eveniment "Rembrandt misticul - oglindit in gravura sa".

Pentru expozitia "Rembrandt misticul – oglidit in gravura sa" (3-30 iunie) au fost selectionate o serie de autoportrete ale artistului din deceniul patru al secolului XVII: Autoportret cu fruntea incretita (1630), Autoportret cu gura deschisa (1630), Autoportret cu boneta si esarfa (1633), Autoportret cu sabia ridicata (1634), Autoportret cu Saskia (1636), Autoportret cu boneta de catifea si pana (1638).

Subiectele biblice sunt foarte numeroase dupa sosirea lui Rembrandt in Amsterdam in 1630. Cea mai cunoscuta gravura cu tema biblica este ``Iisus vindecand bolnavii`` sau ``Plansa de o suta de florini`` (cca 1649), la care a lucrat timp indelungat. Adam Bartsch, unul dintre primii cercetatori ai gravurilor lui Rembrandt, scrie ca intr-o zi un negustor din Roma i-a propus lui Rembrandt, care era mare amator de stampe, mai ales din Italia, cateva planse de Marcantonio Raimondi, si le-a evaluat la o suta de florini, iar Rembrandt i-a oferit pentru aceste stampe un exemplar al gravurii lui, pe care negustorul a primit-o, incintat de schimbul facut. Insa tot Bartsch scrie ca titlul gravurii vine probabil de la pretul atins la o licitatie in Olanda, inca de pe vremea artistului (Marius Cornea, curator).

In 1630 Rembrandt isi instaleaza atelierul in casa lui Hendrik van Uylenburgh (1584/89 – 1661), pictor si negustor de arta, care ii mijloceste primele comenzi pentru stathouder-ul Frederick Hendrick. In autoportretele gravate in acest deceniu se reprezinta in postura artistului de succes, invesmintat in costume bogate. Anul 1633 marcheaza un eveniment important in biografia artistului: in 5 iunie se logodeste cu Saskia van Uylenburgh, fiica unui burgmester din Frizia, din familia negustorului Hendrik van Uylenburgh, iar in anul urmator are loc casatoria celor doi. Vor avea patru copii, dintre care un singur fiu, Titus, va ajunge la varsta matura.

Autoportretul

Pentru expozitia ``Rembrandt misticul – oglidit in gravura sa`` (3-30 iunie) au fost selectionate o serie de autoportrete ale artistului din deceniul patru al secolului XVII: Autoportret cu fruntea incretita (1630), Autoportret cu gura deschisa (1630), Autoportret cu boneta si esarfa (1633), Autoportret cu sabia ridicata (1634), Autoportret cu Saskia (1636), Autoportret cu boneta de catifea si pana (1638).

In 1630 Rembrandt isi instaleaza atelierul in casa lui Hendrik van Uylenburgh (1584/89 – 1661), pictor si negustor de arta, care ii mijloceste primele comenzi pentru stathouder-ul Frederick Hendrick. In autoportretele gravate in acest deceniu se reprezinta in postura artistului de succes, invesmintat in costume bogate. Anul 1633 marcheaza un eveniment important in biografia artistului: in 5 iunie se logodeste cu Saskia van Uylenburgh, fiica unui burgmester din Frizia, din familia negustorului Hendrik van Uylenburgh, iar in anul urmator are loc casatoria celor doi. Vor avea patru copii, dintre care un singur fiu, Titus, va ajunge la varsta matura.

Portretul

Cererea mare de portrete din partea clientelei din Amsterdam a determinat diversificarea autoportretului, dar si a portretului alegoric sau fizionomic. Pentru expozitia din Timisoara au fost selectate portretele lui Jan Antonides van der Linden (cca. 1665), profesor de medicina la Leiden, al predicatorului Jan Cornelis Sylvius (1633), al orfevrului Jan Lutma cel Batran (1656). Rembrandt executa in 1651 portretul lui Clement de Jonghe, unul dintre cei mai cunoscuti negustori de gravuri din Amsterdam, in perioada 1640 – 1677.

In portret, dupa 1634, apare figura sotiei sale. La 10 iunie 1634 are loc casatoria lui Rembrandt cu Saskia van Uylenburgh, fiica unui burgmester din Frizia, din familia negustorului Hendrik van Uylenburgh. Reprezentarile Saskiei in gravura evoca atmosfera de familie. Pentru expozitia de la Muzeul de Arta Timisoara a fost selectionat un dublu portret gravat doi ani mai tarziu (Autoportret cu Saskia, 1636), care il prezinta pe artist desenand. In spatele lui, asezata la aceeasi masa, Saskia priveste atent imaginea lor in oglinda.

In expozitia organizata de Muzeul de Arta Timisoara sunt prezentate peisaje (Coliba la malul lacului – Vedere din Diemen, Debarcader, Peisaj cu vaca adapandu-se). Pentru gravurile de peisaj, care apar dupa 1640, Rembrandt se inspira din realitate, folosind motive desenate in imprejurimile Amsterdamului.

Subiectele biblice

Subiectele biblice sunt foarte numeroase dupa sosirea lui Rembrandt in Amsterdam in 1630. Cea mai cunoscuta gravura cu tema biblica este ``Iisus vindecand bolnavii`` sau ``Plansa de o suta de florini`` (cca 1649), la care a lucrat timp indelungat. Adam Bartsch, unul dintre primii cercetatori ai gravurilor lui Rembrandt, scrie ca intr-o zi un negustor din Roma i-a propus lui Rembrandt, care era mare amator de stampe, , mai ales din Italia, cateva planse de Marcantonio Raimondi, si le-a evaluat la o suta de florini, iar Rembrandt i-a oferit pentru aceste stampe un exemplar al gravurii lui, pe care negustorul a primit-o, incintat de schimbul facut. Insa tot Bartsch scrie ca titlul gravurii vine probabil de la pretul atins la o licitatie in Olanda, inca de pe vremea artistului.

Nudul

Nudul apare in gravura lui Rembrandt la inceputul si spre sfirsitul carierei sale. Studiile de nuduri feminine din jurul anului 1631 (``Nud asezat``, ``Diana la baie``), sau cel din ``Iosif si sotia lui Putifar`` (1634) reprezinta acelasi tip de frumusete care se regaseste si in picturile primei perioade de creatie. Cele din anii 1658- 1661 sunt diferite: ``Femeie in fata sobei``, ``Negresa culcata``. Se poate observa ca Rembrandt a lucrat aceste planse dupa model.