Istroromanii ieri si azi - ora 17.30
Descriere
Muzeul de Arta Tmisoara, impreuna cu Asociatia Culturala Italo-Romana „Decebal" Trieste, organizeaza miercuri, 7 mai a.c., ora 17.30 vernisajul expozitiei
Istroromanii ieri si azi,
cu sprijinul Comitetului Dante Aligheri din Timisoara si a Universitatii de Vest. Evenimentul va avea loc la Palatul Baroc, din Piata Unirii nr. 1.
Expozitia, deschisa publicului pana in data de 21 mai 2008, contine 60 de panouri cu harti, fotografii, inscrisuri, precum si alte pretioase exponate si este rodul pasiunii – cultivate de o viata – a Dr. Ervino Curtis, presedintele Asociatiei „Decebal" din Trieste.
Doua sunt teoriile privind populatia istroromana, idiomul vorbit si scris de aceasta. Unii specialisti ii considerau pe istroromani – ca si pe daco-romani, aromani si meglenoromani – ca fiind, pe chiar teritoriul vietuirii lor, urmasii populatiei traco-daco-scitice, populatie latinizata intens, cu precadere din secolul I d.C.„Panza romanimii", despre care scrie Ovid Densusianu, a fost definitiv sfasiata in cele patru diviziuni mentionate, prin asezarea populatiilor venite de dincolo de Urali, dupa secolul al V-lea d.C.
Cele mai acreditate teorii demostreaza, in schimb, ca istroromanii – de teama turcilor – s-au deplasat din spatiul carpato-danubiano-pontic si mai cu seama din zonele romanesti din sudul Dunarii, prin secolul al XIV-lea, asezandu-se in zona Monte Maggiore din peninsula Istria (Croatia), unde au intemeiat mai multe sate.
In anii ’40, in urma vicisitudinilor istorice, mii de istroromani vor pribegi in Italia sau pe alte continente, gasind adapost indeosebi in Statele Unite si Australia.
In prezent, dialectul istroroman este vorbit si scris de numai cateva sute de persoane (unii specialisti anunta cu ingrijorare ca numarul acestora s-a redus la doar 250-300). Istroromana este realitatea lingvistica europeana cel mai grav amenintata de disparitie, motiv pentru care sunt imperios necesare masuri de protejare a acestei identitati culturale.
In Universitatea de Vest Timisoara, de peste patru decenii, fac detaliate cercetari ale acestui dialect profesorii Vasile Fratila si Richard Sarbu, cercetari materializate in publicarea unor studii de mare valoare.
Conf. Univ. Viorica Balteanu,
Cavaler al Republicii Italiene