Ghidul tau pe internet
Dido si Aeneas - Spectacol Seob - Foaier - Ora: 18:30
Descriere
Distributie:
Dido - Maria Jinga, Aeneas - Ion Dimieru, Belinda - Mihaela Motoc, Magiciana - Gabriela Dragusin, Vrajitoarea I - Ioana Damian, Doamna II - Cristina Eremia, Vrajitoarea II - Adriana Dumitriu, Spirit - Madalina Militaru, Marinarul - Lucian Corchis, Dirijor - Tiberiu Soare
Synopsis
Opera este o poveste de iubire ce poate fi spusa in cateva cuvinte: Aeneas, unul dintre putinii supravietuitori ai Troiei distruse, ajunge la Cartagina. El si Dido, regina Cartaginei, se indragostesc unul de celalalt, dar eroul trebuie sa plece spre a-si indeplini destinul – sa ajunga pe malurile latine, unde sa intemeieze un nou oras, in locul Troiei devastate. Durerea despartirii o va ucide pe Dido.
Actul I
Palatul regal din Cartagina:
Belinda isi doreste sa o inveseleasca pe Dido, insa regina, desi indragostita de oaspete, nu isi poate arata sentimentele. Belinda incearca sa o convinga pe Dido sa nu isi mai ascunda iubirea pentru Aeneas, dorindu-le celor doi implinirea in dragoste. Impreuna cu Doamna de curte, reusesc sa o binedispuna pe regina. Aeneas isi face aparitia, insa primirea reginei este una glaciala. Printul cauta sa o imbuneze pe regina si, in cele din urma, dragostea triumfa.
Pestera vrajtoarelor:
La chemarile Magicienei isi fac aparitia vrajitoarele si spiritele malefice ale intunericului. Cu totii urzesc un plan prin care sa ii desparta pe cei doi indragostiti si sa devasteze Cartagina. La indemnul Magicienei, una dintre vrajitoare se travesteste intr-un spirit – al zeului Mercur - pentru a merge la Aeneas cu un fals mesaj din partea zeului Jupiter, indemnandu-l sa-si reia calatoria.
Actul II
La vanatoare:
Dupa ce au vanat, Dido si Aeneas, impreuna cu tot alaiul, se plimba slavind frumusetile peisajului. In timp ce perechile de indragostiti se desprind de alai, Doamna de curte incearca sa amuze cuplul regal cu legenda Dianei si a lui Acteon.
Surprinsi de o furtuna, se retrag cu totii spre palat. In calea lui Aeneas, ramas in urma, apare Spiritul, care ii ordona plecarea cat mai grabnica spre implinirea destinului. Printul troian deplange marele sacrificiu care i se cere, invinuind zeii nemilosi.
Actul III
In port:
Marinarii au primit ordin sa pregateasca corabiile pentru plecare. Magiciana si vrajitoarele, multumite ca planul uneltit da roade, isi savureaza victoria.
La curtea palatului:
Cu sufletul indurerat, Aeneas incearca sa o convinga pe Dido de dragostea pe care i-o poarta, incercand sa faca despartirea cat mai usoara. Sfasiata intre dragostea pentru Aeneas si mandria unei suverane, Dido ii ordona iubitului ei sa isi urmeze destinul.
Neputand sa suporte despartirea, Dido moare.
Intr-o atmosfera de calm tragic, cortegiul regal il invoca pe Cupidon sa vegheze asupra mormantului nefericitei regine.
Structural, Dido si Aeneas este singura opera in spirit italian compusa de Purcell. Autorul nu a vazut-o reprezentata decat la premiera, lucrarea nemaifiind reluata pana in 1878, data premierei la Teatrul regal de muzica din Londra. Valoric, ea ramane un giuvaer singuratic al artei engleze din perioada barocului elizabetan.
Dido - Maria Jinga, Aeneas - Ion Dimieru, Belinda - Mihaela Motoc, Magiciana - Gabriela Dragusin, Vrajitoarea I - Ioana Damian, Doamna II - Cristina Eremia, Vrajitoarea II - Adriana Dumitriu, Spirit - Madalina Militaru, Marinarul - Lucian Corchis, Dirijor - Tiberiu Soare
Synopsis
Opera este o poveste de iubire ce poate fi spusa in cateva cuvinte: Aeneas, unul dintre putinii supravietuitori ai Troiei distruse, ajunge la Cartagina. El si Dido, regina Cartaginei, se indragostesc unul de celalalt, dar eroul trebuie sa plece spre a-si indeplini destinul – sa ajunga pe malurile latine, unde sa intemeieze un nou oras, in locul Troiei devastate. Durerea despartirii o va ucide pe Dido.
Actul I
Palatul regal din Cartagina:
Belinda isi doreste sa o inveseleasca pe Dido, insa regina, desi indragostita de oaspete, nu isi poate arata sentimentele. Belinda incearca sa o convinga pe Dido sa nu isi mai ascunda iubirea pentru Aeneas, dorindu-le celor doi implinirea in dragoste. Impreuna cu Doamna de curte, reusesc sa o binedispuna pe regina. Aeneas isi face aparitia, insa primirea reginei este una glaciala. Printul cauta sa o imbuneze pe regina si, in cele din urma, dragostea triumfa.
Pestera vrajtoarelor:
La chemarile Magicienei isi fac aparitia vrajitoarele si spiritele malefice ale intunericului. Cu totii urzesc un plan prin care sa ii desparta pe cei doi indragostiti si sa devasteze Cartagina. La indemnul Magicienei, una dintre vrajitoare se travesteste intr-un spirit – al zeului Mercur - pentru a merge la Aeneas cu un fals mesaj din partea zeului Jupiter, indemnandu-l sa-si reia calatoria.
Actul II
La vanatoare:
Dupa ce au vanat, Dido si Aeneas, impreuna cu tot alaiul, se plimba slavind frumusetile peisajului. In timp ce perechile de indragostiti se desprind de alai, Doamna de curte incearca sa amuze cuplul regal cu legenda Dianei si a lui Acteon.
Surprinsi de o furtuna, se retrag cu totii spre palat. In calea lui Aeneas, ramas in urma, apare Spiritul, care ii ordona plecarea cat mai grabnica spre implinirea destinului. Printul troian deplange marele sacrificiu care i se cere, invinuind zeii nemilosi.
Actul III
In port:
Marinarii au primit ordin sa pregateasca corabiile pentru plecare. Magiciana si vrajitoarele, multumite ca planul uneltit da roade, isi savureaza victoria.
La curtea palatului:
Cu sufletul indurerat, Aeneas incearca sa o convinga pe Dido de dragostea pe care i-o poarta, incercand sa faca despartirea cat mai usoara. Sfasiata intre dragostea pentru Aeneas si mandria unei suverane, Dido ii ordona iubitului ei sa isi urmeze destinul.
Neputand sa suporte despartirea, Dido moare.
Intr-o atmosfera de calm tragic, cortegiul regal il invoca pe Cupidon sa vegheze asupra mormantului nefericitei regine.
Structural, Dido si Aeneas este singura opera in spirit italian compusa de Purcell. Autorul nu a vazut-o reprezentata decat la premiera, lucrarea nemaifiind reluata pana in 1878, data premierei la Teatrul regal de muzica din Londra. Valoric, ea ramane un giuvaer singuratic al artei engleze din perioada barocului elizabetan.