JOI 24 aprilie, 2008, ORA 19
SALA DE SPECTACOLE „CAPITOL"
Urmatorul concert al Filarmonicii „Banatul", va fi unul tot vocal simfonic, pentru ca include in partea a doua Requiemul pentru solisti, cor si orchestra op. 48, de Gabriel Fauré. Este cea mai cunoscuta lucrare a maestrului francez. Motivele pentru care ar fi scris aceasta lucrare sunt necunoscute. Unii muzicologi declara ca s-a apucat sa compuna dupa moartea destul de apropiata a celor doi parinti ai sai, altii spun ca el insusi ar fi declarat ca a scris lucrarea doar pentru placerea de a compune. Intre 1887 si 1900, Fauré a modificat lucrarea de mai multe ori, adaugandu-i mereu parti noi. Ultima versiune a fost refacuta si orchestrata pentru un ansamblu mare, premiera avand loc la 6 aprilie, 1900, sub conducerea lui Eugéne Ysaÿe. Versiunea pe care o vom asculta Joi, 24 aprilie, in sala „Capitol", are 7 parti si dureaza aproximativ 35 de minute. De la un capat la altul Requiemul este strabatut de simtaminte umane si incredere in odihna eterna. Nici o clipa nu intalnim frica de moarte, ci o senina dorinta de eliberare si pace. Aceasta minunata pagina muzicala a fost interpretata in 1924, la moartea creatorului ei.
Solistii Requiemului de Fauré sunt soprana — Iuliana Ciocoiu Stirlea si baritonul — Cristian Ardelean. La orga va fi prof. dr. Walter Kindl.
Corul „Ion Romanu" al Filarmonicii a fost pregatit de maestrul Iosif Todea. Acest concert extraordinar care precede Sarbatorile de Paste, va fi condus de la pupitrul dirijoral de maestrul Gheorghe Costin si va debuta cu Uvertura op. 36, de Nicolai Rimski-Korsakov, uvertura pascala, de inspiratie religioasa, terminata in vara anului 1888, odata cu terminarea lucrului la celebra Seherazada. Traducerea titlului din limba rusa este Sarbatoarea luminata, un titlu poate mai inspirat decat cele pe care le putem citi pe afisele de concert din lume (Marele Paste rus, Pastele rusesc etc.) Substanta muzicala, cu toata claritatea de structura si expresie, poate provoca o usoara nedumerire. Pe langa momente de maretie, solemnitate si atmosfera sarbatoreasca a ritului bisericesc din noaptea Invierii, intalnim si o veselie aproape pagana ce caracterizeaza trecerea de la starea misterioasa a Sfintei Sambete Mari, la veselia neinfranata din dimineata Pastilor. Iata o viziune artistica deosebita, pe care lesne putem sa o legam de aceea a Requiemului lui Fauré.
In partea mediana a concertului de joi seara, vom asculta Concertul pentru vioara si orchestra in re minor, op. 47, de Jan Sibelius, in intepretarea violonistului Domenico Nordio.
