Concert Simfonic - ora 19

Program:

F. Chopin: Concertul nr. 1, in mi minor, pentru pian si orchestra, opus 11

G. Enescu: Rapsodia romana nr.1 in La major, op.11

O. Respighi: Poemul simfonic „Pinii din Roma"

FILARMONICA „BANATUL" TIMISOARA

VINERI 23 mai, 2008, ORA 19

Al doilea concert simfonic al Festivalului International „Timisoara muzicala" va fi condus de la pupitrul dirijoral de maestrul Radu Popa si cuprinde lucrari de Chopin, Enescu si Respighi.

In deschiderea programului vom asculta Concertul pentru pian si orchestra nr. 1 in mi minor, op. 11, de Frédéric Chopin. Alaturi de Liszt, Schumann si Berlioz, Chopin a creat forme noi si le-a imbogatit pe cele existente. Se reflecta clar si in operele lui faptul ca noul continut de viata al acelor vremi a generat noi mijloace de expresie muzicala. Iata, evenimentele revolutionare ale deceniului 3 al anilor 1800, dar si dragostea sa pentru cantareata Constantza Gladkowska, s-au constituit in motive generatoare pentru primul sau concert pentru pian si orchestra. Acest mare creator polonez avea atunci 20 de ani si destinul i-a daruit doar inca 19 ani de viata, oprind din zbor un mare virtuoz al pianului si viitorul stralucit al unui mare compozitor. Atat avantul tineresc cat si sentimentele de iubire strabat primul sau concert, imbinand armonios virtuozitatea pianistica cu inventiile melodice de mare eficacitate sentimentala. Solista concertului de vineri seara va fi pianista Charlotte Baumgartner.

In continuarea concertului orchestrei Filarmonicii „Banatul" vom asculta Rapsodia romana nr.1, op.11, de George Enescu, o bijuterie a genialului nostru compozitor, care nu are nevoie de prezentare.

Incheierea serii muzicale ii revine unei lucrari ale compozitorului Ottorino Respighi, Poemul simfonic „Pinii din Roma".

Impreuna cu alti cativa compozitori italieni, el face parte din asa-numita Generatia 80, un grup care incerca descoperirea unui limbaj muzical propriu prin pendularea intre traditii si avangarda.

Este cunoscut in special pentru poemele sale simfonice, in mod deosebit pentru faimoasa Trilogie Romana, din care fac parte Fantanile din Roma, (1916), Pinii din Roma (1924) si Serbarile Romane (1928.)

Lucrarile sale sunt foarte apreciate nu numai datorita talentului de melodist, dar si stiintei orchestratiei, pe care a invatat-o de la marele orchestrator N. Rimski-Korsakov in perioada cat a fost prim violist la Orchestra Teatrului din Petersburg. Compozitia a studiat-o la Berlin cu Max Bruch.

Piesa de rezistenta a trilogiei este compusa din patru tablouri, fiecare descriind frumusetea si maretia pinilor in locuri diferite din Roma, oras pe care Respighi l-a iubit in mod deosebit, desi era nascut la Bologna. El prezinta imaginile plasandu-le in diferite momente ale zilei. Prima, Pinii de la vila Borghese, este imaginea vesela a unor copii care se joaca in gradina vilei. Urmatoarea imagine, mai melancolica si intunecata descrie Pinii de langa o catacomba, trasaturile subterane fiind incredintate timbrului trombonilor. Tabloul Pinii din Gianicolo, se desfasoara seara langa templul zeului roman, zeu cunoscut si sub numele de Ianus, cel care anunta inceputul unui an nou. Aici Respighi introduce cantecul unei privighetori, in partitura fiind specificata necesitatea unor sunete reale de privighetoare, inregistrate prealabil. Ultimul tablou descrie randurile de Pini de pe via Appia, dimineata in zori, cand o armata invingatoare defileaza triumfal.