Concert Simfonic

Sala „Capitol" vineri, 20 februarie 2009, ora 19

CONCERT SIMFONIC

Dirijor:

GHEORGHE COSTIN

Solista:

MEI YI FOO

Malaysia

Program:

P. I. Ceaikovski: Concertul nr. 1 in si bemol minor pentru pian si orchestra, op.23

S. Rahmaninov: Dansuri simfonice, op. 45

Concertul Filarmonicii „Banatul" din seara de vineri, 20 februarie, ne ofera doua capodopere din creatia compozitorilor rusi — Piotr Ilici Ceaikovski si Serghei Rahmaninov.

Capodopera nu numai in creatia lui Ceaikovski, dar si in ansamblul concertelor pentru pian din istoria genului, Concertul nr.1 in si bemol major, op.23, pentru pian si orchestra a fost compus la sfarsitul anului 1874 si terminat in februarie 1875. La fel ca si alte concerte instrumentale, cel caruia i-a fost dedicat initial nu a meritat aceasta onoare, punand la indoiala atat valoarea lui, cat si posibilitatea de a fi abordat, interpretat. Acest Nicolai Rubinstein, un pianist foarte bun si talentat, a regretat apoi aceasta pripeala in a aprecia concertul; prea tarziu, insa. Ceaikovski a schimbat dedicatia pentru Hans Von Bülow, care a fost fericit sa-l prezinte in premiera, fapt ce reiese din scrisoarea entuziasta trimisa compozitorului.

Pentru melomanii timisoreni care nu cunosc concertul, desi este greu de crezut, mentionam ca tonalitatea minora din titlu ne poate induce in eroare, deoarece lucrarea este luminoasa si optimista, cu un inceput triumfal. De altfel majoritatea temelor sunt pronuntat majore; suntem departe de melancolia si pesimismul ce l-au marcat pe Ceaikovski la apus.

Intorcandu-ne la Rubinstein, trebuie sa mentionam ca acest concert i-a intrat mai apoi in repertoriu, iar critica vremii spunea ca intotdeauna l-a interpretat cu un enorm succes. Acelasi succes i-l dorim si pianistei Mei Yi Foo din Malaysia, care-l va interpreta vineri pe scena salii „Capitol".

Dupa pauza vom asculta ultima compozitie a lui Serghei Rahmaninov, „Dansuri simfonice" op. 45, compozitie audiata de timisoreni in premiera in 2004, la initiativa maestrului Gheorghe Costin. Dupa succesul de atunci, era bine sa fi fost reluata mai devreme pentru a fi mai vie in memoria melomanilor. Ne bucuram, oricum, ca maestrul Costin, dirijorul concertului de vineri, a programat auditia acestei minunate lucrari, cantecul de lebada al lui Rahmaninov.

Compozitorul (se afla de multi ani stabilit in America) fagaduise marelui dirijor Eugene Ormandy o lucrare pe care acesta sa o interpreteze la pupitrul orchestrei Philadelphia, orchestra pe care o aprecia in mod deosebit. Chiar la final nu era decis cum sa o cheme: Dansuri fantastice, simplu Dansuri, sau Dansuri simfonice. Luand in considerare ca era aproape de finalul vietii, putem deslusi in aceasta ultima creatie parti cu adevarat nostalgice pentru Rusia pe care o parasise demult, dar, pe de alta parte, intalnim si fragmente muzicale de o extraordinara vigoare, de o vitalitate ritmica deosebita. Uneori intensitatea dinamica ne poarta spre peisaje spirituale cu tenta macabra, pentru ca in ultima parte, motivul sau preferat, pe care-l intalnim si in alte lucrari, Dies Irae, sa celebreze victoria binelui asupra raului si sa intelegem mai bine cuvintele scrise pe ultima pagina a manuscrisului: Iti multumesc Tie, Doamne. Lucrarea a fost compusa initial pentru doua piane, varianta orchestrala fiind realizata in 1940. Aceasta versiune este bineinteles mult mai colorata si dramatica pentru ca Rahmaninov stia sa foloseasca aparatul orchestral ; in mod special acum, spre final, devenise foarte meticulos in a distribui rolurile tuturor instrumentelor. La o saptamana de la moartea sa, in martie 1943, a sosit o scrisoare trimisa de la Moscova, semnata de 11 dintre marii muzicieni rusi, in care erau relatate pregatirile ce i se faceau cu ocazia apropiatei sale aniversari de 70 de ani. Aceasta apreciere, devenita postuma, este valabila si azi. Noi vom asculta ultimul act al testamentului sau muzical — Dansurile simfonice.