Potrivit Codului Fiscal, Biserica Ortodoxă Română este scutită de la plata impozitului pe profit pentru:
- veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult religios;
- veniturile obţinute din chirii;
- alte venituri obţinute din activităţi economice;
- veniturile din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în conditiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.
De asemenea Codul Fiscal prevede scutirea Bisericii Ortodoxe Române de la plata accizelor pentru orice produs energetic utilizat drept combustibil pentru încălzire.
Cladirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, în cazul Bisericii Ortodoxe Române:
- cele care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
- clădirile retrocedate;
- clădirile utilizate pentru activităţi social-umanitare.
Biserica Ortodoxă Română este scutită şi de la plata impozitului pe teren, dacă acesta aparţine unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a acestuia, cu personalitate juridică.
De asemenea Patriarhia Română este scutită de plata taxei pentru eliberarea certificatelor de urbanism sau a autorizaţiilor pentru construcţia unor noi lăcaşuri de cult sau o anexă a acestora.
Potrivit Codului Fiscal, nu este considerată activitate economică livrarea următoarelor obiecte de cult religios: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulite şi medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitării activităţii de cult religios, precum tamâia, lumânarile, dar cu exceptia celor decorative şi a celor pentru nunţi şi botezuri.
Sursa.
Si domnul Andrei Sava , vorbeste de ipocrizie, venind cu o noua propunere legislativa. 
Deputatul de Ploiești Andrei Sava a depus o inițiativă legislativă care prevede neimpozitarea salariilor clericale pentru cei care își desfășoară activitatea în țară, în cadrul cultelor din România, recunoscute potrivit legii. Propunerea vizează nu doar preoții, ci întreg personalul clerical, de la toate cultele recunoscute în România.
”Statul asigură în medie între 60-80% din veniturile unui preot, restul urmând a fi completat din veniturile parohiei. Însă, pentru preoții din mediul rural sau cei din parohiile foarte sărace, unde oamenii nu își permit să plătească bani la biserică, nu există aceste venituri suplimentare.
Cred că trebuie să ne ferim de ipocrizie şi să admitem că în România, în mod tradiţional, biserica a reprezentat un pilon de sprijin în existenţa oamenilor, iar cei care îşi clamează acum libertatea de conştiinţă sau secularismul ar trebui să facă pentru comunitate măcar ce fac bisericile noastre acum. Importanța preoților și a bisericii în viața comunității, în aceste momente de criză economică mai ales, nu poate fi contestată de nimeni. La momentul de față, numai în cadrul Patriarhiei Române funcționează peste 400 de așezăminte social-filantropice, care se implică în ameliorarea situației socio-economice a enoriașilor, prin oferirea de consilierie, tratament și diagnostic, a copiilor, bătrânilor, familiilor aflate în dificultate, victimelor violenței familiale și agresorilor, victimelor traficului de persoane, persoanelor fără adăpost etc.”, a declarat Andrei Sava.
Sursa.
