Teoria Inilor

Marinel a scris:

Nu. Valoarea teoriilor ştiinţifice este dată de un grad de probabilitate, care nu va fi niciodată 0% dar nici 100%.

Da si Nu. 8)

Adica, gradul de probabilitate a lui Nu care e la baza acelor teorii-ipotetice, asa cum a spus un expert, nu va fi niciodată 0% dar nici 100%.

Diferenta pâna la 1000% sta în competenta filosofiei de a explica cum ceea ce e fals se prezinta ca adevarat, atâta timp cât fanii lui Popper nu sunt capabili sa descopere falsul teoriei expuse ca fiind chipurile adevarata ! :close:

Athmy a scris:

Si de ce este asa? Fiindca datorita Bibliei toate se leaga intre ele, iar in acceptiunea mea am gasit un sens care este rational, intrucat imi misca intreaga existenta pe un ax pe care daca nu l-as avea as fi azvarlita de pe orbita. Folosesc aceasta comparatie pentru ca sa iti poti imagina ce inseamna o planeta care isi paraseste orbita.

Frumos ai spus-o... Te inteleg perfect! Credinta in bine si in adevar functioneaza ca un giroscop, te ajuta sa-ti pastrezi verticalitatea in timp ce pasesti pe drumul vietii.

Unde - din pacate - a dus acest drum, se vede cu ochiul liber: la o ratacire globala. La destramarea societatii umane. S-a cerut dragoste si s-a ajuns la cea mai pura ura.

Si asta pentru ca "credinta imbina, si religia dezbina"; pentru ca "credinta este un har si religia un ham"...

Opinia mea...

Athmy a scris:

Aha, toate bune si frumoase. Tu incerci sa faci o teorie bazata pe "de ce Biblia irationala are atat de mare influenta"?

Nu. Teoria poate deschide ochii mintii, atat. Si cu ochii larg deschisi, poti vedea ca irationalitatea unor texte biblice este rezultatul interpretarii oficiale, fundamental gresita. Si asta ar trebui sa bucure pe toata lumea, nu?

Athmy a scris:

... pentru mine Biblia are mai mult sens decat poate cineva concepe de la o carte. Si de ce este asa? Fiindca datorita ei toate se leaga intre ele, iar in acceptiunea mea am gasit un sens care este rational...

Poti sa ma intrebi orice, cat de irational si de neconceput ar fi, cu privire la ce scrie in Biblie, iar eu o sa am raspunsul cuvenit sistemului meu de gandire si personalitate, deci perfect rational pentru ca il gasesc la indemana si este in armonie cu mine.

Interesanta provocare... Cred ca am sa profit atat de ea cat si de deschiderea ta.

Pentru mine, 'interpretarea oficiala', cea vinovata de 'convertirea' credinciosilor spre ateism, cea profund irationala o poti desprinde din ce scrie mai jos. As intreba un credincios - asta daca ar avea curajul sa asculte pana la cap tot ce spun - pe ce se bazeaza crezul lui:

- Tu crezi in Dumnezeu, dar nu stii cine este El, si astfel crezi in necunoscut. Inaintasii tai credeau in zei, iar tu azi razi de credinta gresita. Tu crezi ca doar credinta ta este adevarata, restul fiind gresite si inutile, desi crezi de fapt in doar unul dintre cele aproximativ 27 000 de culturi diferite in Iisus Cristos!

- Tu crezi in mantuirea sufletului dar nu stii exact ce inseamna nici sufletul si nici mantuirea lui. Crezi ca Iisus este fiul lui Dumnezeu, dar crezi si ca Iisus este Dumnezeu...

- Tu crezi ca Adam este primul barbat si Eva prima femeie, facuta dintr-o coasta, dintr-un rest ce o face o fiinta de grad inferior... Crezi ca toti ne tragem din doi baieti, din Cain si Abel... Crezi ca pamantul si universul au aparut acum 6000 de ani, desi fosilele de dinozaur implinesc 65 de milioane de ani de cand acestia au fost ucisi de un asteroid...

- Tu crezi ca trebuie sa-ti iubesti apropele in timp ce urasti pe toata lumea pentru ca ei au si tu nu ai... Hotii se inchina la icoane rugandu-se sa nu fie prinsi la furat, si ucigasii poarta la gat crucifixe pe care le pupa de zor sa aiba putere sa ucida...

- Tu crezi cu tarie ca nu exista moarte (se merge mai departe in Rai sau Iad) dar te agati de viata cu ghearele si cu dintii... Plangi la inmormantari, desi crezi ca sufletul va ajunge in rai.

- Infigi la capul mortului instrumentul de tortura al Fiului Dumnezeului tau... Ce infigeai daca bietul Iisus Christos ar fi fost spanzurat?

- Tu crezi ca sufletul iti este mantuit inca inainte de a te naste, prin sacrificiul lui Iisus. Spui ca Iisus si-a data viata ca tu sa ajungi in Rai, dar tot tu crezi ca Iisus este Dumnezeu, si mai crezi ca Dumnezeu nu moare, si astfel cine s-a sacrificat pentru sufletul tau? Cine a murit? Cum te mai mantuiesti? Cum iti mai ajunge sufletul in Rai?...

- In loc sa pui umarul la schimbarea lumii, te tarasti in genunchi la moaste si schimbi bacterii cu ceilalti cateva mii de 'drept credinciosi' sarutand un geam de sticla. Asculti slujbe in cuvinte repetate de trei ori, ce aduc cu ritualuri superstitioase medievale; aprinzi tamaie sa-l alungi pe Diavol, in timp ca raul din oameni iti distruge viata si tara si lumea in care traiesti...

Cam pe aici se invarte titirezul religiei, incercand sa substituie giroscopul credintei. Si stii ce? L-a cam substituit...

Asadar Athmy, te rog sa-mi arati punctul tau de vedere anuntat mai devreme: "Poti sa ma intrebi orice, cat de irational si de neconceput ar fi, cu privire la ce scrie in Biblie, iar eu o sa am raspunsul cuvenit sistemului meu de gandire si personalitate, deci perfect rational pentru ca il gasesc la indemana si este in armonie cu mine."

Marinel a scris:

Da, rolul educaţiei este important, fireşte, dar nici tu nu ai lămurit nimic altceva. Nu e vorba despre copii crescuţi de animale, ştiam foarte bine aceste exemple, ci de copii crescuţi de roboţi, lipsiţi de influenţa oamenilor. Cum s-ar dezvolta aceştia? Eu spun că se vor dezvolta exact ca nişte copii educaţi de oameni, în funcţie de informaţiile primite.

Marinel, de ce am eu impresia ca tu nu ai inteles ce-am spus?

Lasa-i pe roboti, ideea cu copii salbatici scoate in evidenta faptul ca un copil, fara 'educatia primara' data de parinti in primele zile de viata, nu va evolua intr-o fiinta umana (un om) ci va ramane ceea ce este: un animal 100%, ghidat de instincte. Astfel, putem intelege ca omul este un 'soft constient de sine si constient de cele din jur', implantat prin instructiunile parintilor in mintea de animal.

Altfel spus, "Copilul se naşte la 9 luni în urma unui act sexual instinctiv, iar fiinţa umană se naşte la 18 luni în urma unui act intenţionat de instruire". ('nasterea' fiintei umane in mintea copilului).

Capisci acum? :)

GeoFiloRo a scris:

Dezbaterea te ajuta sa-ti testezi teoriile, nu sa-ti le dezvolti cu ajutorul ideilor interlocutorilor.

Off, off, simtul asta de proprietate. De aia vorbeai cifrat si tinand dintii incelstati? Sa nu-ti furam ideile ? :)

Daca ideile interlocutorilor pot ajuta teoria sa se imbunatateasca, nu vad numic rau in asta, doar nu le vand la piata.

Geo, cred ca 99999%%%%% din ce facem noi sunt ideile inaintasilor nostri cedate benevol posteritatii. Noi de capul nostru nu am fi stiut nici macar sa prajim un ou, nu mai zic sa facem focul... :)

GeoFiloRo a scris:

Diferenta pâna la 1000% sta în competenta filosofiei de a explica cum ceea ce e fals se prezinta ca adevarat, atâta timp cât fanii lui Popper nu sunt capabili sa descopere falsul teoriei expuse ca fiind chipurile adevarata !

Valoarea de adevăr a unei teorii nu va fi niciodată 1. Nicio filosofie nu poate demonstra adevărul unei teorii. Se poate demonstra falsitatea ei, dar, ghici ce? Modificând subtil una din premise, teoria redevine potenţial adevărată.

Valoarea practică a teoriei este dată de precizia teoriei, de câmpul de aplicare, de uşurinţa în folosire.

Oamenii aleg teoriile pe care le folosesc în scopul luării deciziilor în funcţie de valoarea practică nu de valoarea de adevăr.

octav.c a scris:

Altfel spus, "Copilul se naşte la 9 luni în urma unui act sexual instinctiv, iar fiinţa umană se naşte la 18 luni în urma unui act intenţionat de instruire". ('nasterea' fiintei umane in mintea copilului).

De acord acum, credeam că te referi doar la influenţa unor persoane umane asupra copiilor. Dar poţi explica acum clar, care este rolul instruirii şi cum se realizează - concret - transformarea copilului în "fiinţă umană"?

Marinel a scris:

... copii crescuţi de roboţi, lipsiţi de influenţa oamenilor. Cum s-ar dezvolta aceştia? Eu spun că se vor dezvolta exact ca nişte copii educaţi de oameni, în funcţie de informaţiile primite.

Absolut si fara dubiu, in opinia mea. Devin 'fiinte umane' (sa le spunem asa, bine?) cata vreme sunt crescuti de oameni sau de masini instruite sa-i substituie pe oameni. Raman animale fara nimic uman in ei (desi arata a oameni) daca sunt privati de 'educatia de start'. Suntem de aceeasi parere pana aici?

PS. Ce spui, aceleasi 'instructiuni educationale' ce formeaza mica fiinta umana, daca ar fi aplicate unei minti artificial creata (inteligenta artificiala) suficient de - sa-i spunem - capabila, ar putea implanta in ea o constiinta umana? Am putea astfel muta fiinta umana intr-o lume virtuala?

Marinel a scris:

De acord acum, ... Dar poţi explica acum clar, care este rolul instruirii şi cum se realizează - concret - transformarea copilului în "fiinţă umană"?

Rolul? Fara 'educarea' despre care vorbim - si poate ca 'educatie' nu este cel mai potrivit cuvant, pentru ca educatie inseamna altceva - lumea s-ar umple de fiinte cu aspect uman, necuvantatoare si care ar misuna deplasandu-se in patru labe. Toata civilizatia umana ar ramane pustie, parasita de prezenta creatoare a omului, aratand precum Cernobal repopulat cu maimute...

Marinel a scris:

Dar poţi explica acum clar, care este rolul instruirii şi cum se realizează - concret - transformarea copilului în "fiinţă umană"?

Cum se realizeaza concret? Mai greu de spus... Ce se intampla in interiorul mintii sau al creierului, nu stiu. Tot ce stiu este munca depusa de tinerii parinti pentru ridicarea copilului in doua picioare; de lunile de pasit in nesiguranta pana la a ajunge la un mers normal, sigur, si chiar a sari si alerga; indicarea diverselor parti ale corpului: "unde este ochisorul"? :) "da urechiusa?" si tot asa pana cand copilului i se dezvolta o constiinta de cele din jur; pe la 18 luni cand copilului i se intregeste in minte propria-i imagine reflectata de oglinda, i se formeaza constiinta de sine.

Interesanta este observatia reactiilor in fata situatiei in care omul priveste un caine mort pe strada, daca este un caine strain fata de animalul sau de companie. In primul caz reactia este slaba emotional, in schimb in cel de-al doilea caz, una puternica, de suferinta. Noi spunem simplu, pentru ca s-a atasat de el, dar ce se intampla in minte de fapt? Zi de zi, in minte - dupa parerea mea - se construieste o 'pseudo constiinta' a animalului, un fel de imagine folosita atunci cand te gandesti la el. Dupa o perioada, acea 'pseudo constiinta' ajunge sa reprezinte o bucata din fiinta ta. Astfel ca atunci cand pierzi pe cineva iubit, simti cum se 'rupe' ceva din tine. Din corpul tau imaterial de entitate pur spirituala.

Probabil asa pot fi explicate obsesiile, dragostea samd.

Priveste reactia de atractie de nestavilit a fanilor unei vedete spre a-si intalni vedeta preferata in carne si oase. Din poze si filme, din cantece, gandurile 'construiesc' o entitate in minte si cand au oportunitatea sa intalneasca originalul, simt impulsul de nestavilit.

Apoi, ai vazut ce repede se poate transforma o dragoste cu greu construita in cea mai urata si sincera ura! Alchimie, ori simpla schimbare de polaritate a sentimentului 'pseudo-constiintei persoanei respective"?

PS. Si tot cu aceasta 'pseudo constiinta' purtam dialogurile imaginare atunci cand ne planificam o discutie viitoare. Iti imaginezi cum va decurge discutia cu seful tau de indata ce vei ajunge la serviciu, cu intarziere. Si in minte auzi cum 'pseudo-constiinta' 'vorbeste' cu tine, te dojeneaza, rationeaza si interactioneaza. :)

Ciudat, nu?

Dar pana la urma, asta suntem, o suma de experiente memorate. :)

octav.c a scris:

Frumos ai spus-o... Te inteleg perfect! Credinta in bine si in adevar functioneaza ca un giroscop, te ajuta sa-ti pastrezi verticalitatea in timp ce pasesti pe drumul vietii.

Unde - din pacate - a dus acest drum, se vede cu ochiul liber: la o ratacire globala. La destramarea societatii umane. S-a cerut dragoste si s-a ajuns la cea mai pura ura.

Si asta pentru ca "credinta imbina, si religia dezbina"; pentru ca "credinta este un har si religia un ham"...

Opinia mea...

Dar nu ar fi credinta daca n-ar fi o religie care sa ii dea un sens comun, deci.. Greseala este tot a omului ca incearca sa o substituie pe una cu cealalta, cu totul.

octav.c a scris:

Nu. Teoria poate deschide ochii mintii, atat. Si cu ochii larg deschisi, poti vedea ca irationalitatea unor texte biblice este rezultatul interpretarii oficiale, fundamental gresita. Si asta ar trebui sa bucure pe toata lumea, nu?

Sincer, nu prea vad cum.

octav.c a scris:

Interesanta provocare... Cred ca am sa profit atat de ea cat si de deschiderea ta.

Pentru mine, 'interpretarea oficiala', cea vinovata de 'convertirea' credinciosilor spre ateism, cea profund irationala o poti desprinde din ce scrie mai jos. As intreba un credincios - asta daca ar avea curajul sa asculte pana la cap tot ce spun - pe ce se bazeaza crezul lui:

- Tu crezi in Dumnezeu, dar nu stii cine este El, si astfel crezi in necunoscut. Inaintasii tai credeau in zei, iar tu azi razi de credinta gresita. Tu crezi ca doar credinta ta este adevarata, restul fiind gresite si inutile, desi crezi de fapt in doar unul dintre cele aproximativ 27 000 de culturi diferite in Iisus Cristos!

Da, cred intr-un D-zeu care s-a revelat oamenilor, si putem citi despre asta in Biblie. Cand crezi in D-zeu nu este nevoie sa stii ce numar are la pantof, daca imi permiti aluzia la 'necunoscut', ci te interesezi de lucrurile esentiale. Este ca si cum spui cuiva ca il iubesti, dar ii ceri sa iti arate buletinul, certificatul de nastere, diploma de la bacalaureat, il cauti in registrul starii civile etc.. Bineinteles ca nu este cazul de nici o iubire in acest caz ci de anchete si alte banuieli, dar nici vorba de vreun sentiment. Inaintasii credeau in ce le permitea nivelul lor sa creada, si ce ii ajuta pe ei. Nu consider ca au facut o greseala, ci ei erau la inceputuri cand D-zeu nu se revelase, iar falsii D-zei erau prezenti sa ii ia locul. Ma rog, nu mai insist prea mult. Cat priveste despre culturi, nu acestea conteaza cu adevarat, ci esenta credintei in Iisus si D-zeu tatal. Atata timp cat ii respectam legile, nu este asa mare deosebirea intre diverse culte, decat de ritual si interpretari conceptuale care au putin de spus in credinta propriu-zisa.

octav.c a scris:

- Tu crezi in mantuirea sufletului dar nu stii exact ce inseamna nici sufletul si nici mantuirea lui. Crezi ca Iisus este fiul lui Dumnezeu, dar crezi si ca Iisus este Dumnezeu...

La ce imi foloseste sa stiu mai mult? La o adica mi-ar putea fi daunator. Tu ai accepta o sotie care iti cunoaste ca pe buzunar starea financiara, sa zicem, si ca ar deveni putred de bogata daca ti-ar intra in gratii, si ai informa-o cu lux de amanunte cum sa acceada la bogatiile tale fara sa fie nevoie decat sa zica Da la altar? Ma idoiesc

Cum Iisus este Fiul lui D-zeu, el pentru mine este totuna cu D-zeu. Gandeste-te cine sunt eu sau noi oamenii si cine este el, Fiul lui D-zeu. Nu stiu daca realizezi doar din cuvinte ce inseamna asta. Nemaiadaugand despre sacrificiul suprem pentru noi oamenii. Deci din nou, ce importanta are pentru mine ca om, deosebirea pe care vrei sa mi-o ceri intre D-zeu si Fiul lui D-zeu, ca nu as sti unul de altul. Ce nu stiu este oricum peste posibilitatea de a imi imbunatati conditia vremelnica.

octav.c a scris:

- Tu crezi ca Adam este primul barbat si Eva prima femeie, facuta dintr-o coasta, dintr-un rest ce o face o fiinta de grad inferior... Crezi ca toti ne tragem din doi baieti, din Cain si Abel... Crezi ca pamantul si universul au aparut acum 6000 de ani, desi fosilele de dinozaur implinesc 65 de milioane de ani de cand acestia au fost ucisi de un asteroid...

Asta cu 6000 de ani nu mi-o lua in nume de rau, dar nu tot ce scrie in Biblie e litera de lege. Fosilele nu stiu cati ani implinesc sau cat de exact sunt ei masurati de oamenii de stiinta, dar adevarul nu este neaparat unul sau altul din cele enumerate mai sus.

Cat priveste fiinta de rang inferior, adica faptul ca sunt dintr-o coasta m-ar face inferioara? Daca n-a zis-o D-zeu, de ce as zice-o eu? :)

octav.c a scris:

- Tu crezi ca trebuie sa-ti iubesti apropele in timp ce urasti pe toata lumea pentru ca ei au si tu nu ai... Hotii se inchina la icoane rugandu-se sa nu fie prinsi la furat, si ucigasii poarta la gat crucifixe pe care le pupa de zor sa aiba putere sa ucida...

Aha, nu aprob asa ceva, nici D-zeu nu aproba.

octav.c a scris:

- Tu crezi cu tarie ca nu exista moarte (se merge mai departe in Rai sau Iad) dar te agati de viata cu ghearele si cu dintii... Plangi la inmormantari, desi crezi ca sufletul va ajunge in rai.

Fiinta umana este slaba si emotionala. Iar misterul este cel care ne inspaimanta, si faptul ca nu suntem lasati sa luam cu noi pe cineva in aceasta calatorie dincolo. Singuratatea ne sperie. Credinta are multe bariere naturale de infruntat.

octav.c a scris:

- In loc sa pui umarul la schimbarea lumii, te tarasti in genunchi la moaste si schimbi bacterii cu ceilalti cateva mii de 'drept credinciosi' sarutand un geam de sticla. Asculti slujbe in cuvinte repetate de trei ori, ce aduc cu ritualuri superstitioase medievale; aprinzi tamaie sa-l alungi pe Diavol, in timp ca raul din oameni iti distruge viata si tara si lumea in care traiesti...

Fiecare isi manifesta credinta cum stie mai bine, tine de educatie si de nivelul sufletesc. Eu nu prea pup moaste, dar nu ma consider superioara, pentru ca nu prea se masoara meritele in ce nu facem ci in ce reusim. Pe langa pupatul moastelor de care se leaga primii ridiculizatori (fara sa te includ), oamenii aceia pot face o multime de alte fapte bune. Eu nu am ajuns la nivelul sa pup moaste, am prea multe mandrie. Poate ar fi fost cu mult mai bine pentru mine sa pup moaste din cand in cand.

Daca ti-am raspuns satisfacator sau nu (nu spun convingator) cred ca ai prins ideea. Toate acestea se vad la suprafata. Pentru cine vrea sa gaseasca nod in papura, nu exista nici om perfect nici echitate nici bine universal, nici oameni fericiti. Desi unii dintre noi suntem.

Athmy a scris:

Daca ti-am raspuns satisfacator sau nu (nu spun convingator) cred ca ai prins ideea. Toate acestea se vad la suprafata. Pentru cine vrea sa gaseasca nod in papura, nu exista nici om perfect nici echitate nici bine universal, nici oameni fericiti. Desi unii dintre noi suntem.

Esti un om minunat si iti multumesc pentru felul in care ai raspuns. Stiu ca esti fericita si te admir pentru puterea ta. Eu ma framant, tu ai reusit sa te izolezi. Lumea se prabuseste mai departe. Dintre noi doi, tu esti categoric in castig, si asta se datoreaza credintei tale neconditionate.

Athmy a scris:

Dar nu ar fi credinta daca n-ar fi o religie care sa ii dea un sens comun, deci.. Greseala este tot a omului ca incearca sa o substituie pe una cu cealalta, cu totul.

Lumea este in criza financiara.

Este in criza financiara pentru ca este in colaps economic.

Este in colaps economic pentru ca este in criza morala.

Este in criza morala pentru ca religia a esuat.

Religia a esuat in a defini credinta. Credinta adevarului...

Spui bine: "Greseala este tot a omului ca incearca sa o substituie pe una cu cealalta"

Athmy a scris:

Cand crezi in D-zeu nu este nevoie sa stii ce numar are la pantof, daca imi permiti aluzia la 'necunoscut', ci te interesezi de lucrurile esentiale.

La lucrurile esentiale ma si refer, Athmy:

"Cu mijloacele minţii omeneşti şi ale firii înconjurătoare, noi ştim că Dumnezeu există, dar nu ştim ce este El, în Sine, în fiinţa Lui." (Site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Române - http:// www.patriarhia.ro )"

Athmy a scris:

Gandeste-te cine sunt eu sau noi oamenii si cine este el, Fiul lui D-zeu. Nemai adaugand despre sacrificiul suprem pentru noi oamenii.

Unui Dumnezeu infinit pe toate axele, implicit pe cea a timpului, nu-i poti atribui un sacrificiu suprem, nu? Nu ar avea nici un sens, oricum ai privi lucrurile.

Sacrificiul suprem il poate face un om care moare si nu mai invie.

Si atunci Iisus ori a fost om - si s-a sacrificat cu adevarat - sau dumnezeu - si atunci nu s-a sacrificat. Credinta spune ca a inviat trei zile mai tarziu.

Athmy a scris:

Asta cu 6000 de ani nu mi-o lua in nume de rau, dar nu tot ce scrie in Biblie e litera de lege.

Cine stabileste ce este si ce nu este? Fiecare dintre noi? Numai unii?

Athmy a scris:

Cat priveste fiinta de rang inferior, adica faptul ca sunt dintr-o coasta m-ar face inferioara? Daca n-a zis-o D-zeu, de ce as zice-o eu? :)

In timp ce ma uit la avatarul tau, ma intreb daca exista femei care sa sufere din cauza acestei interpretari.

Athmy a scris:

"Hotii se inchina la icoane rugandu-se sa nu fie prinsi la furat, si ucigasii poarta la gat crucifixe pe care le pupa de zor sa aiba putere sa ucida..."

Aha, nu aprob asa ceva, nici D-zeu nu aproba.

Corect, tu nu aprobi, Dumnezeu nu aproba.

Biserica?

A luat vreo atitudine? A refuzat sa sfiinteasca casa vreunui vestit mafiot, vreodata?

Athmy a scris:

Fiinta umana este slaba si emotionala. Iar misterul este cel care ne inspaimanta, si faptul ca nu suntem lasati sa luam cu noi pe cineva in aceasta calatorie dincolo. Singuratatea ne sperie. Credinta are multe bariere naturale de infruntat.

Da, este slaba si emotionala. Si singuratatea ne sperie, asa este.

Cat despre 'dincolo', tu crezi ca sunt doar 1% sanse sa nu fie ceva, iar eu cred ca sunt max 1% sanse sa fie ceva...

Marinel a scris:

(...) Nici o filosofie nu poate demonstra adevărul unei teorii.

Adevarul e , ca faci afirmatii gratuite ! Daca ai fi studiat toate filosofiile nu te-ai fi exprimat ca si când nu ai studiat nici una dintre ele.

Marinel a scris:

Oamenii aleg teoriile pe care le folosesc în scopul luării deciziilor în funcţie de valoarea practică nu de valoarea de adevăr.

Si care ar fi valoarea practica a faptului ca un expert al stiintelor tehnologice exacte se exprima pe un forum de filosofie de o maniera inexacta ?

octav.c a scris:

Off, off, simtul asta de proprietate. De aia vorbeai cifrat si tinand dintii incelstati ? Sa nu-ti furam ideile ?

Expresia simtului tau de proprietate "incelstati", ce este o idee cifrata sau o opinie deformata ? Tu vrei sa faci un troc; oferi cuvinte care nu exista în schimbul unor argumente palpabile ! :gum:

octav.c a scris:

Daca ideile interlocutorilor pot ajuta teoria sa se imbunatateasca, nu vad numic rau in asta, doar nu le vand la piata.

Daca nu le vinzi la piata de legume si fructe, unde le vinzi ? 8)

octav.c a scris:

Geo, cred ca 99999%%%%% din ce facem noi sunt ideile inaintasilor nostri cedate benevol posteritatii.

Cu alte cuvinte te desconsideri singur, afirmând de o maniera indirecta ca teoriile tale nu au nimic de original, fiind vorba poate doar de o teza plagiata !

octav.c a scris:

O sa vedem mai incolo daca verifica sau nu. Eu zic ca verifica atat de multe incat nici nu o sa-ti vina sa crezi ce poate sa iasa din aceasta ipoteza a copiilor salbatici.

Imi ordonez ideile si revin.

Promiteam să aduc câteva detalii legate de utilitatea Teoriei Inilor. Pentru ca Teoria Inilor inseamna Teoria Influentei si pentru ca Biblia reprezinta o forta de influenta majora asupra vietii oamenilor, voi incerca sa interpretrez într-o manieră diferită, cateva idei din Geneza, respectiv textul responsabil pentru 'convertierea' mai tuturor ateilor, prin irationalitatea interpretarii oficiale.

Interpretarea îşi propune să îndrepte atenţia ştiinţei spre cele cateva pasaje care, vei vedea, devin raţionale.

------ Pasajul 1 ------

Bun, până aici spuneam că fiinţa umană este un 'altoi sădit' de părinţi în mintea noului născut. O entitate spirituala ce nu se naşte în urma actului sexual ci se construieşte raţional prin instructiuni educationale.

Mă întreb, oare mintea prin care văd lumea din jurul meu este mintea educată a animalului (corpului), sau o minte noua, iniţiată de părinţi aşa cum ai pune un ou de cuc in cuibul altei pasari, minte ce a crescut peste cea a animalului, preluând controlul şi 'sechestrând-o' pe undeva prin tenebrele creierului?

Cele doua observaţii ce urmează, ne pot furniza indiciile necesare.

Prima observaţie

Există un simptom postoperatoriu (operaţia ce constă în separarea celor doua emisfere ale creierului, în scopul vindecarea epilepsiei) denumită Sindromul Măinii Străine. Subiecţii se confruntă cu o 'voinţă' străină ce le acţionează una dintre mâini. Aceasta desface nasturii de la cămaşa pe care cealaltă mână îi închide, închide lumina deschisă de 'mâna ascultătoare', trage şi dărâmă tot ce poate apuca în jurul ei, ba chiar încearcă să-l sugrume pe subiectul ce suferă de acest sindrom. Ca şi cum cineva întemniţat încearcă să scape din prizonierat.

Vezi aici:

, un foarte scurta secventa demonstrativa. Sindromul, pe cât de tulburător pe atât de autentic, este studiat de ştiinţă de ani buni, şi concluzia ei este că, aparent, în mintea umană locuiesc două personalităţi distincte...

Observaţia a doua

Cunoaştem faptul că copiii foarte mici dezvoltă instinctiv un reflex care-i ajută să înoate. Chiar născuţi sub apă, aceştia îşi ţin respiraţia şi ies la suprafaţă înotând pentru a respira.

Cu toate astea, mai târziu, copii căzuţi în apă se îneacă, dacă nu au fost învăţaţi (instruiţi) să înoate.

Se pare că momentul pierderii reflexului instinctiv de a înota apare cu aproximaţie cam pe la vârsta la care copilul mic se poate recunoaşte în oglinda, deci odată cu apariţia constiinţei de sine.

Găseşti aici un grupaj de poze cu mai toate mamiferele înotând instinctiv - fără să se pună problema că au fost învăţate de cineva - aşadar putem specula ideea că până la momentul instalării conştiinţei, corpul copilului este coordonat de mintea de animal, instinctiv, iar după instalarea conştiinţei, această minte este îndepărtată şi înlocuită cu cea nouă, a fiinţei umane, care trebuie să fie învăţată să înoate!

Concluzia?

Una tulburătoare: se pare că avem două minţi: una de animal, care mai coordonează doar instinctele primare de conservare şi de reproducere ale trupului, şi una umană, dobândită prin educare. Copii sălbatici au doar mintea animalică, în vreme ce copii normali au mintea umană, implantată, ce a crescut, inhibând-o pe cea animală.

Cu gândul la un alt exemplu din natură, în care o specie de viespi îşi inoculează oul în creierul unei omizi astfel încât viermele eclozat controlează omida după propria voinţă, mă întreb dacă nu cumva şi noi, oamenii, nu procedăm oarecum de o aceeaşi manieră.

Intrăm cu forţa în creierul şi în mintea corpului animalic nou născut, creştem ce creştem, apoi întemniţăm mintea gazdei şi preluăm controlul asupra trupului pe care ni-l însuşim.

Şi daca aşa stau lucrurile, putem spune cu adevărat că "ne naştem din păcat şi trăim în păcat"!

Interpretările date de religie?

1. Păcatul este dat de neascultarea poruncii de a nu mânca din fructul interzis.

2. Păcatul este actul sexual în urma căreia ne naştem, şi care este urât de religie deşi - cu excepţia bacteriilor care se înmulţesc prin divizare - toate vietăţile care au trăit, trăiesc şi vor trăi pe acest pământ apar în urma unui act de reproducere sexual...

Iar dacă aşa stau lucrurile, cine putea şti, cu câteva mii de ani în urmă, despre toate acestea, transmiţându-le spre noi, în viitor?

GeoFiloRo a scris:

Expresia simtului tau de proprietate "incelstati", ce este o idee cifrata sau o opinie deformata?

Nu. Este cuvantul "Ȋncleştati" scris gresit. :)

GeoFiloRo a scris:

Daca nu le vinzi la piata de legume si fructe, unde le vinzi ? 8)

De ce, cauti sa le cumperi si nu le-ai gasit? :)

Nicaieri. Nu sunt de vanzare, sunt moca.

octav.c a scris:

(...)corpul copilului este coordonat de mintea de animal, instinctiv, iar după instalarea conştiinţei, această minte este îndepărtată şi înlocuită cu cea nouă, a fiinţei umane, care trebuie să fie învăţată să înoate!(...)

Da , dar când învatam sa înotam, reusim, fiindca avem aceasta predispozitie înscrisa în gene. Problema e ca nu toti au acesta predispozitie; unii din semenii nostrii au o teama înascuta de apa precum pisica, pe tot parcursul vietii.

Cu privire la constiinta, si animalul e constient ca exista, dar nu e constient ca e constient. Aceasta facultate, mult evoluata nu e înca la dispozitia tuturor; de aceea se spune ca "omul în devenire, nu este înca un om" este un animal social, adica poate fi dresat precum un câine daca devine dependent de un statut social, de un salariu, etc.

Notiunea de pacat din religie face referinta si la faptul ca, copiii lui Adam si ai Evei s-au perpetuat prin incest.

Teoria cu viespea si omida devine amusanta în actul sexual uman; adica spermatozoidul se inoculeaza în ovar, si unul si altul controleaza vointa celuilalt, fiindca ba iese un sugar, ba o sugarita. Unde mai pui ca cel ce-si elibereza spermatozoizii o face din placere nu din dorinta de a-si perpetua aberatiile genetice sau intelectuale nerezolvate, aberatii ce se inoculeza în capetele progeniturilor dîndu-le tot felul de impulsuri sa o ia razna prin societatea sexuala a furnicatilor.

___________________

© Poti folosi citate cu conditia de a specifica autorul/GeoFiloRo si linkul acestui forum de filosofie: http://www.roportal.ro/discutii/topic/99646-teoria-inilor/page__st__60