Casatoria si crestinismul

VEMANS a scris:

Un fel de menage a quatre

Ba nu, pentru ca Dumnezeu si Duhul erau invizibili. In fata societatii era doar Maria si Iosif.

Sau mai exista varianta in care Iosif sa fi avut personalitate multipla.

Si Maria si Iosif nu erau casatoriti in momentul conceperii lui Isus.

Incurcate caile Domunului !! :-

Indigo 1 a scris:

Si Maria si Iosif nu erau casatoriti in momentul conceperii lui Isus.

Incurcate caile Domunului !! :-

Erau logoditi, totusi. Hai sa nu fim carcotasi, nimeni nu e perfect

Aseneth a scris:

Erau logoditi, totusi. Hai sa nu fim carcotasi, nimeni nu e perfect

Bine.

Si mai facem un pas, Isus nu a fost casatorit si nu a venit intro familie casatorita ! Hmm :think:

Si nici nu si-a respectat mama biologica adresandui-se cu apelativul femeie

VEMANS a scris:

Si nici nu si-a respectat mama biologica adresandui-se cu apelativul femeie

A vrut sa arate ca la el nu merge cu nepotisme. Alt principiu de care biserica nu s-a sinchisit, numind-o pe Maria Mijlocitoare pentru credinciosi

VEMANS a scris:

Nu cred ca Pavel putea sa contrazica directiva lui Dumnezeu din Geneza , cea cu cresteti , inmultiti-va si umpleti pamantul , proces ce nu se poate realiza ( conform tot directivelor divine) decat in cadrul familiei

Dumnezeu spune omului să crească şi să se înmulţească, înainte ca păcatul să fi pătruns în lume, adică înainte ca omul să aibă parte de necazuri. Era frumos când nu exista boală şi suferinţă, nu exista conceptul de sărăcie sau bogăţie, nu exista nici măcar moarte.

Însă păcatul a venit, şi, după mii de ani, Pavel face această recomandare: că e mai bine ca omul să nu se căsătorească, pentru că va avea parte de multe multe necazuri, sau, cum spune el în Corinteni: "fiinţele acestea vor avea necazuri pământeşti, şi eu aş vrea să vi le cruţ."

Chiar şi înmulţirea oamenilor, recomandată de Dumnezeu înainte de păcat, atunci când era fericire deplină pe Pământ, e privită de către înţeleptul şi iubitorul de Dumnezeu, rege Solomon, ca o condamnare a omului la suferinţă după venirea păcatului, aşa cum scrie el în cartea Eclesiastul 4:2,3 "Şi am găsit că morţii, care au murit mai înainte, sunt mai fericiţi decât cei vii, care sunt încă în viaţă. Dar mai fericit decât amândoi am găsit pe cel ce nu s-a născut încă, fiindcă n-a văzut toate relele care se petrec sub soare."

Ce concluzie se poate trage de aici ? Că ar fi bine ca oamenii înainte de a se căsători şi de a avea copii, să cugete foarte mult dacă sunt capabili să facă asta în condiţii bune. Oare câţi se gândesc la asta ? Puţini, foarte puţini ! Dacă omul tânăr nu ar sări aşa repede la "măritiş", nu ar fi nici atâtea necazuri în lume, cu certuri, copii nedoriţi, şi multe altele asemănătoare.

VEMANS a scris:

Si nici nu si-a respectat mama biologica adresandui-se cu apelativul femeie

Nicidecum nu este vorba de dispreţ, ci, dimpotrivă, se vede cum Mântuitorul s-a îngrijit de soarta ei, încredinţând-o spre purtare de grijă Apostolului Ioan, ştiind că El se va înălţa la cer, pentru ca să o îngrijească la bătrâneţile ei. Acest lucru nu este o necinstire, ci, cu adevărat, o mare cinstire şi respect faţă de Mama Sa, căreia nici în chinurile de pe Cruce nu uită să-i poarte de grijă, datorită dragostei celei mari pe care o avea faţă de ea, ca mamă. Iar dacă o numeşte «femeie», nicidecum nu o face în înţeles de femeie căsătorită sau în semn de dispreţ, ci numai în înţeles de gen. Căci tot aşa s-au adresat şi cei doi îngeri Mariei Magdalena la mormânt: Femeie, de ce plângi? (Ioan 20, 1213). Iar cei doi bărbaţi, care s-au arătat la înălţarea la cer a Domnului, au zis către apostoli: Bărbaţi galileieni, de ce stati privind la cer? (Fapte 1, 11). Nici îngerii, nici cei doi bărbaţi n-au adresat dispreţuitor cuvintele «femeie» sau «bărbaţi», ci dimpotrivă, în chip mângâietor.

Neverknow1 a scris:

Nicidecum nu este vorba de dispreţ,.....

4 Isus i-a răspuns:

Olivier Dzidzi a scris:

Si tatal lui cu ce se ocupa?