Care este justificarea existentei tale?

Dragii mei extraterestri,

Arta e fara frontiere :) Mi-am facut bine treaba, nu? Eu doar am urmat instructiunile voastre

stupid_me a scris:

Nu ai cum sa ti-o justifici singur. Eventual, sa se adune oamenii care au intrat in contact cu tine si sa isi dea ei cu parerea despre calitatile si defectele tale.

Eu, daca as fi in locul lor asa as face. Nu m-as increde in subiectivismul unui om, caci daca e prea bun, riscul sa fie si modest creste, iar daca e mai rau, riscul sa fie un bun mincinos creste si el.

Si nu as avea cum sa fiu o specie mai evoluata decat omul, daca nu as proceda asa. Cu teste psihologice amanuntite si cu pareri obiective, cel putin prin sondaj.

Am uitat sa zic ca tipii astia au adus cu ei cel mai tare detector de minciuni din univers, care calculeaza pana si procentul de subiectivitate in autoapreciere, si te corecteaza mereu, cu niste scatoalce dupa cap atunci cand incerci sa iti umfli calitatile.

Nu ai rost sa ii minti, ca se vede pe indicator cum salta pe ecran imediat ce vrei sa strecori o exagerare.

Asa ca nu are rost nici mintirea de sine, ca nu duce nicaieri.

Aceasta introspectie e menita sa iti arate la ce nivel te situezi, ce fel de persoana esti, pe ce drum esti, ce faci de fapt.

Ea. a scris:

Arta e fara frontiere

Deci baza ta e arta.

Corect, frumos.

Poti sa detaliezi?

:)

Salvie a scris:

va imbatati cu apa rece, bioxid de carbon pentru plante, gazda pentru paraziti,hrana pentru nevertebrate, ingrasamant natural in final...... :roll:

Pare si asta o justificare: constientizezi ca esti o parte din ciclul naturii si tratezi cu respect corpul tau si natura, stiind ca la final vei fi reciclat. Ai macar bunul simt sa nu te umfli de conservanti si E-uri in regimul alimentar, ca sa se poata descompune trupul tau si sa inapoiezi naturii elementele pe care le-ai primit la concepere, stiind ca daca te fac conservantii din mancare sa fii mumie dupa moarte, nu servesti nimanui.

La asta te referi, draga?

S.R. a scris:

Traiesc in ciuda celorlalti.

Si daca ai ajunge pe o insula pustie, cum ai fi tu, care ar mai fi justificarea ta, nemaiavand pe ceilalti la care sa te raportezi in ciuda?

Existenta nu trebuie justificata. Existam, pur si simplu, pentru ca mama si tata au facut sex neprotejat sau pentru ca au dorit sa aiba un copil.

Viata noastra, daca tot am venit pe lume, trebuie sa o traim si in principiu, cat mai bine. Daca tot suntem aici, macar sa profitam. Parerea mea.

Ei, nu detaliez eu pe forum asa ceva. Nu am voie de la superiorii mei.

Black velvet a scris:

Viata noastra, daca tot am venit pe lume, trebuie sa o traim si in principiu, cat mai bine. Daca tot suntem aici, macar sa profitam. Parerea mea.

Deci justificarea ta este trairea vietii cat mai bine, si profitarea de viata.

Poti sa detaliezi?

Pentru ca unii vor intelege din "trairea vietii cat mai bine" hedonism, altii usurarea avutului obstesc, altii intrajutorarea plina de omenie...

Ce inseamna pentru tine asta, mai exact?

Nemo! a scris:

Deci justificarea ta este trairea vietii cat mai bine, si profitarea de viata.

Poti sa detaliezi?

Nu cred ca e nevoie de detaliere, ai vazut tu vreun om care sa-si doreasca sa traiasca prost?

Pentru ca unii vor intelege din "trairea vietii cat mai bine" hedonism, altii usurarea avutului obstesc, altii intrajutorarea plina de omenie...

Ce inseamna pentru tine asta, mai exact?

Ce inseamna pentru mine a trai bine are importanta doar pentru mine, nu si pentru altii!

Practic, pentru fiecare om este important sa traiasca bine dupa modul in care vede el acest bine si nu dupa ceea ce cred altii.

Voi fi interesat de civilizatia lor si de misterele universului pe care ei le-au descoperit.

Nemo! a scris:

Si daca ai ajunge pe o insula pustie, cum ai fi tu, care ar mai fi justificarea ta, nemaiavand pe ceilalti la care sa te raportezi in ciuda?

E improbabil sa pot trai fara alti oameni pe langa mine, as da-o in depresie. Ma rog, actualmente eu nu mai pot fi depresiv in intelesul clasic al cuvantului, caci se manifesta prin furie si ambitie oarba,asa ca mi-as construi o arca sau ceva de genul si m-as cara d-acolo, chiar daca as muri pe drum.

Nemo! a scris:

Da, fa abstractie de ei, si raspunde luandu-te in considerare numai pe tine, fara raportare la altii.

N-am cum, pt ca ar insemna sa ma intorc la convietuirea cu aceeasi paraziti de care ma lipsesc cu draga inima.

Mno, acu' la drept vorbind, chiar nu pot gasi o justificare a existentei mele nici daca as vrea. In primul rand nu pot gasi o justificare a existentei intregii umanitati per ansamblu. Nicio utilitate, niciun sens. Am acutul sentiment ca orice inceput chiar are un sfarsit. Ei, prin prisma acestui principiu, dpmdv totul e desertaciune, inutilitate si nonsens.

-Lotus- a scris:

prin prisma acestui principiu, dpmdv totul e desertaciune, inutilitate si nonsens.

Dar pentru mine tu ai sens/rost/utilitate, ai o justificare a existentei tale.

Tu nu vezi insa acestea pentru tine. Exista o contradictie. De ce?

S.R. a scris:

E improbabil sa pot trai fara alti oameni pe langa mine, as da-o in depresie.

Nu cumva tocmai aceasta dependenta de altii, aceasta incapacitate de a subzista in sine e sursa unor dificultati in viata ta, care nu stii de unde provin?

Abc2009ro a scris:

Voi fi interesat de civilizatia lor si de misterele universului pe care ei le-au descoperit.

Ei vor spune: ti le putem oferi, daca ne incredintam ca le meriti (vei sti ce sa faci cu ele, nu le vei folosi ca sa aneantizezi Multiversul apasand pe butonul rosu).

Cum le demonstrezi asta?