DidaJames a scris:
woooow ce tratat de filozofie.....nu te-au durut degetele de atata tastat?
Nu m-au durut, pentru ca degetele mele au o viata a lor secreta, tasteaza atat de rapid incat abia pot tine pasul cu ele ca sa apuc sa gandesc ce au ele de scris.
"am si eu o intrebare....vrei sa pui o poza nud cu tine, aci, pe topic la tine?"
Da, de vroit, vroiesc, daraca, ma mananca degetele sa fac asta, abia le pot opri plesnindu-le cu ce apuc, dar teama mi-e ca nu ma voi putea decide pentru acest gest aventurin si spectaculos, care mi-ar creste cota la pariuri intre masculi si ar declansa valuri de admiratoare isterizate. Din pacate, profesia de sexolog cere multa discretie in viata personala.
x&y a scris:
Ia spune-mi, ai si vreo Harley prin curtea casei sau doar toalele ? 
Am o Harley prin curtea casei. Ea arata cam asa:

"Ce te-a determinat sa deschizi acest topic ?"
Dorinta de a fraterniza cu oamenii frumosi la suflet, dorinta de a afla in sfarsit misterul pentru care oameni carora nu le-am facut nimic ma vad ca pe un scai in ochi, dorinta de a va impartasi din minunile cunoasterii pe care le-am descoperit in multe ceasuri de lectura agreabila, dorinta de a afla ceva nou de la voi, imprevizibililor si simpaticilor, dorinta de a imi testa limitele, dorinta de a intalni miraculoase suflete cu care nu am intrat inca pana acum in contact, dorinta de a dori, dorinta de a ma juca, de a rade, de a profita de faptul ca inca am net si pot intra in legatura cu semeni puri ca delfinii, samd, etc...
gabyyss a scris:
Salutare Nemo, eu nu vreau sa te intreb nimic, dar as vrea sa beau o bere cu tine la terasa aia din cluj :roll:
Sal, man! Cu alcool sau cu foarte mult alcool (Stejar Strong, 7%)?
Sparkenbroke a scris:
"cum de exista peste 300 feluri de cartofi, 60 nu ar fi fost de ajuns?"
O explicatie ar fi faptul ca Designer-ului Inteligent al acestei lumi ii plac foarte mult cartofii, si vrea sa isi asigure specii de cartofi cat mai sanatoase, capabile sa supravietuiasca in orice conditii, pe orice planete, cat de ostile vietii, incat sa aiba oriunde se duce cartofi pai, natur, frantuzesti, taranesti, copti, pireu, etc.
"tu ai mers la psihoterapeut?"
Desigur. Orice medic merge la medic, chiar daca e sanatos, dar cand face practica trebuie sa inteleaga ce se petrece in ramura pe care o studiaza.
Eu am mers nu numai de curiozitate sau ca obligatie profesionala, ci si ca sa ma inteleg pe mine, caci aveam un suflet atat de complicat incat ma exaspera si pe mine, nu numai pe profesorii sau vecinii care imi spuneau inca de mic: "numai tu puteai face asa ceva!"
"de ce sunt copilasii mici grasuni?"
Cred ca te referi la bebei, deoarece copiii de varste mai mari (2-4) ani nu sunt toti grasuni, dodoloti, dolofani, cu falcutze de harciog.
Bebeii sunt mai grasuni pentru ca nu au inca nevoie de muschi, neavand la ce eforturi fizice intense sa ii foloseasca. Mai incolo isi vor dezvolta si muschii, in detrimentul grasimii. Grasimea este oricum un depozit de energie, fiind felul in care organismul isi strange un capital de energie disponibila rapid in caz de nevoie. Excesul de nutrienti e convertit in grasime (evolutia s-a asigurat astfel ca in caz de foamete/razboi/catastrofe naturale bebeii pot supravietui mai multe zile fara hrana - ceea ce se si intampla, de multe ori bebelusii sunt descoperiti intacti dupa zile de stat fara hrana, in caz de cutremure, pentru ca au rezistat convertind grasimea in energie). Bebelusii au nevoie de grasimi si colesterol pentru dezvoltarea sistemului nervos. Peste 50% din laptele matern este alcatuit din grasimi, un procent mult mai mare decat necesarul de grasimi din alimentatia adultilor, care e de doar 30%.
"de ce stau unele cucoane cu cateii in geanta?"
Pentru ca le e teama ca daca ii lasa pe jos catelusii ar putea sa o zbugheasca la fuga si sa dispara in lume, satui de atata iubire, asa cum unii soti se duc sa isi ia tigari dimineata, in slapi si sort, si nu se mai intorc niciodata, zbughind-o la fuga care prin America de Sud, care prin Asia.
"de ce suntem diferiti? de ce nu suntem toti foarte buni sau destepti sau calmi sau cumva?"
O specie in care toti ar fi fost la fel (fie irascibili, fie calmi, fie buni) ar fi defavorizata in sansele de supravietuire in fata altor specii, in care diversitatea ar fi mai mare.
Daca toti ar fi irascibili, si-ar da in cap pana la extinctie.
Daca toti ar fi buni, ar veni o alta specie si i-ar duce in sclavie sau i-ar extermina. Sclavia e ca o exterminare cu deadline intarziat.
Daca toti ar fi destepti... asta nu ar fi rau. Insa desteptaciunea nu poate sa apara dintr-o data in evolutia unei specii. Nicio specie nu se naste inteligenta in cazul tuturor indivizilor sai, ci progreseaza lent si dureros de la o masa amorfa de prostalai la o populatie in care cativa inteligenti trag in sus pe restul tolomacilor, indurand batjocuri si ura de la acestia. Ar fi posibil ca in viitor toti oamenii sa ajunga destepti. Insa incalzirea globala va anula aceste sanse, pentru ca vom disparea ca specie inainte de atingerea inteligentei universale. Deocamdata in Romania prostii ii persecuta cu rezultate consistente pe inteligenti, incat multi inteligenti si-au luat talpasita in tari in care capacitatile lor sunt apreciate si folosite.
Pe scurt, diversitatea este un factor important in marirea sanselor de supravietuire. Evolutia insasi se bazeaza pe interactiuni intre entitati cat mai diferite, ca doar doar s-o alege ceva din atata fosgaiala.
"de ce ne e frica?"
Ne e frica pentru ca nu suntem atotputernici, eterni, omniprezenti, atotstiutori. Ne e frica pentru ca nu suntem Dumnezeu, sa putem sa stam la adapost de orice amenintare. Nu putem ca prevedem viitorul, ca sa ne ferim de drobul de sare ori de accidente. Ne e frica pentru ca suntem entitati mici in raport cu lumea colosala in care ne-am trezit ca trebuie sa traim. De peste tot pandesc pericole. Oamenii nu sunt toti foarte amabili si ocrotitori cu noi, incat sa ne bazam pe ei, ci chiar scuipa multi venin si alte substante toxice ambalate frumos.
Suntem fragili, vulnerabili, suntem complicati cateodata chiar si pentru noi insine, nu stim ce ne rezerva viitorul. Schopenhauer spunea ca suntem fatza de destin ca mieii ce se joaca in livada sub privirea macelarului. Inchipuie-ti ca ai fi o zeita care a ajuns nemuritoare, cu o putere colosala, capabila sa scape din univers in univers cand legile fizice ajung de neindurat, capabila sa prevada viitorul si sa se puna la adapost de amenintarile ce pot sa apara - de exemplu o rasa de alti zei ce invadeaza pentru teritoriu. Ti-ar mai fi frica? Nu ai avea de ce.
"de ce japonezii au ritualuri in toate cele?"
In gandirea si simtirea orientala, ritualul este important, pentru ca asigura stabilitate, confort ideatic si afectiv. Omul antic se temea de viitor, de schimbari. De aceea chinezii si japonezii prefera o societate marcata de ritualuri, ca sa minimalizeze riscul de disolutie a societatii. Societatea e usor de destramat de schimbari (revolutii, razboaie, seceta, foamete, penurie de resurse, epidemii, ura generalizata, lupte civile, schimbarea vechilor zei cu altii noi, etc). Pentru a minimaliza aceste schimbari drastice s-au introdus treptat ritualurile, inca de la formarea primelor societati (avem ritualurile chineze vechi de cinci mii de ani).
Acestea asigura transmiterea traditiei de la o generatie la alta, pastrarea stratificarii sociale, stabilitatea si pacea. In Japonia moderna propensiunea catre ritualuri a dus la placute obiceiuri care asigura coeziunea sociala (precum admirarea infloririi ciresilor pe Fuji), sau mai bizare, cum ar fi colectionarea de figurine manga, ori pasiunea pentru ecchi, bukkake, samd.
"de ce la noi nu este o diferenta intre pretul unei sticle de apa la temperatura de afara fata de cea de la frigider?"
Pentru ca avem comercianti zgarciti, care opresc frigidele pentru a face economie de curent, astfel incat iti servesc o sticla de apa calda la pretul uneia racite.
"cum se hotarasc oamenii?"
Aici e aici. Unii cercetatori moderni din domeniile ciberneticii, neurologiei, filosofiei si psihologiei au ajuns la concluzia ca nu avem liber arbitru de fapt, asadar ne-am cam iluziona ca alegem. S-a descoperit printr-un experiment ca exista "ceva" in noi care ia deciziile cu 100 de milisecunde inainte ca sa devenim constienti de ea. "Cine" este cel care decide in noi, daca noi suntem "constiinta"?
Ar mai trebui sa fie inchisi infractorii, daca nu ei sunt responsabili de actele lor contra firii?
Eu zic ca nu ar trebui sa ne grabim cu aceasta concluzie.
Sa ramanem deocamdata la ideea ca noi insine decidem. Cum ne hotaram?
Ei bine, o mare parte din ponderea deciziei e luata intr-adevar la nivel inconstient, de partea din creier care proceseaza un numar enorm de stimuli, si de care noi suntem destul de putin constienti.
Acesti mici factori care influenteaza decizia se acumuleaza pana ce ating un punct critic si vor bascula intr-o parte sau in alta, vor selecta o decizie din spectrul de optiuni, una care ii pare mai convenabila creierului nostru (de fapt corpului nostru). De ce corpul ia aceasta decizie? Pentru ca trupul alege ceea ce ii este mai convenabil lui pentru supravietuire, calculand mereu sanse, optiuni, avantaje care i-ar mari sansele de a se conserva si perpetua prin copii.
Mai concret, atunci cand tu, Sparkenbroke, simti ca te indragostesti, tu devii constienta de o decizie pe care corpul tau a luat-o deja, si binevoieste totusi sa te anunte si pe tine. Cum a luat decizia corpul? Analizand stimulii veniti de la o serie de masculi feroci sau blanzi ("cel feroce m-ar ocroti, dar cel bland nu imi va da niciodata pe cocoasa, nici daca vine obosit de la job si il scot din pepeni cu toane pe care nici eu nu mi le-as indeplini singura, haha") trupul tau alege sa ia decizia cea mai convenabila pentru asigurarea unui confort ce duce la un nivel de viata foarte buna. Astfel alegi pe bland, caci stii ca iti va masa piciorusele in timp ce va uitati la film, pe cand masculul feroce te-ar pune sa i le masezi tu lui fara numar, pana la epuizare.
La fel sta treaba si in alte decizii. Aparent iei decizia, Sparkenbroke, sa mergi la munte, nu la mare in concediu, si esti extrem de incantata ca ai liber arbitru si control absolut asupra vietii tale (si daca esti tare de gura, iti impui decizia si asupra partenerului, care e incantat sa iti faca pe plac, ca sa te imbuneze si sa aiba si el parte de hodina si actiune pe lumea asta).
Insa esti sigura ca tu ai decis intre mare si munte? Sau au decis genele tale pentru tine, prin complexul aparat ce proceseaza stimuli, de la sistemul endocrin la cel nervos?
A interveni cu constiinta in acest proces ce se desfasoara de la sine nu e usor. Aici e treaba psihologiei si a filosofiei. Prin tehnici de constientizare si automotivare e posibil.
Mi-a facut placere sa iti raspund la magicele tale intrebari, Sparkenbroke, si te mai astept cu drag pe aici!