Început de Htenesa, Joi 16 aug 2012 · 114 răspunsuri · 10.510 vizualizări
Nemo! a scris:Ceea ce faci tu este urmatorul lucru: aplici o schema (limitata, reductionista) peste viata complexa, bogata, stratificata, nesfarsita.
Bucuria de a trai si pasiunea de a face lucruri nu se pierd din cauza schemelor de gandire sau cel putin nu numai din cauza lor. Nu putem reduce emotiile la scheme de gandire, ca daca era posibil tulburarile psihice nu mai erau o problema asa de mare.
Allexandrra a scris:ma indoiesc foarte tare ca asa stau lucrurile
Adu exemple.
Nemo! a scris:Ma refeream la scheme de gandire gresite in sensul dat de Young sau Albert Ellis: la inceput e schema mentala incorecta, apoi e emotia incorecta.
Am banuit ca despre modelul lui Ellis e vorba. Numai ca ma indoiesc foarte tare ca asa stau lucrurile. Ca nu stau asa in toate cazurile mi se pare clar.
Nemo! a scris:Adu exemple.
Sunt lapidara, pt. ca nu am mult timp. De exemplu, emotia se invata. Mimetic. Copilul preia inconstient, fara sa rationeze deloc, comportamentul emotional cu care are contact cel mai mult sau din alte motive. Pastreaza acest tipar emotional tot fara sa rationeze, daca nu intervine ceva semnificativ care sa il determine sa il schimbe.
Exemplul asta merge si daca nu e vorba despre copii si chiar ar fi mai bine, ca sa nu inceapa iar marea disputa. Are loc un eveniment deosebit. Sunt unii mai inceti, care preiau reactiile emotionale ale celor mai rapizi, fara sa gandeasca nimic. Pur si simplu mimetic.
Allexandrra a scris:Sunt lapidara, pt. ca nu am mult timp. De exemplu, emotia se invata. Mimetic. Copilul preia inconstient, fara sa rationeze deloc, comportamentul emotional cu care are contact cel mai mult sau din alte motive. Pastreaza acest tipar emotional tot fara sa rationeze, daca nu intervine ceva semnificativ care sa il determine sa il schimbe.
Exemplul asta merge si daca nu e vorba despre copii si chiar ar fi mai bine, ca sa nu inceapa iar marea disputa. Are loc un eveniment deosebit. Sunt unii mai inceti, care preiau reactiile emotionale ale celor mai rapizi, fara sa gandeasca nimic. Pur si simplu mimetic.
Dar esti sigura ca in spatele acelei emotii invatate minetic nu exista un gand invatat minetic mai intai?
Din experienta mea, am observat ca atata vreme cat am incercat sa imi stapanesc emotiile naravase nu am reusit. Cand am practicat terapia rational emotiva a lui Ellis la sange, am reusit sa controlez gandurile, si prin ele si emotiile.
Am descoperit cu uimire ca emotiile s-au imblanzit.
Pot sa imi induc orice emotie vreau, implementandu-mi singur gandul corespunzator.
Pot sa imi induc bucurie, voiosie, tristete, descurajare, speranta, dragoste neconditionata pentru tot ce exista, incantare, uimire, acceptare sau respingere, curaj sau frica, motivare sau demotivare, scarba sau atractie, la comanda.
Pot sa ma indragostesc de o femeie la care inainte nici nu m-as fi uitat, si sa fac din ea o Galatee sau o My Fair Lady.
Pot fi linistit sau framantat-dinamic, pot fi copilaros sau matur, delectat sau plictisit, si asta cu o singura miscare de gand.
In ceea ce ma priveste, practica este net in favoarea teoriei lui Ellis: gandul aduce emotia.
Nemo! a scris:Dar esti sigura ca in spatele acelei emotii invatate minetic nu exista un gand invatat minetic mai intai?
Sunt absolut sigura ca exista multe cazuri de acest gen. Daca as reusi sa si demonstrez, s-ar vorbi despre modelul allexandrrian in opozitie cu cel al lui Ellis. Nu prea cred ca o sa imi bat capul cu asa ceva. Nu ca nu ar merita, dar nu ma atrage.
Experienta mea, cum e de banuit, contrazice teoria lui Ellis. Dar am recapitulat si cele stiute despre altii, precum si cele observate de mine. Imi amintesc perfect, desi eram copil, cum preluau oamenii manifestarile emotionale unii de la altii in timpul asa-zisei revolutii din `89.
Allexandrra a scris:Imi amintesc perfect, desi eram copil, cum preluau oamenii manifestarile emotionale unii de la altii in timpul asa-zisei revolutii din `89.
De exemplu, la revolutie, un om e furios (emotie) pentru ca are salariu mic (gand). Se apuca si scandeaza. Un alt om din jurul sau percepe emotia aceasta a vecinului si se contamineaza de ea, pentru ca inainte de asta avea si el un gand similar (nemultumit pentru ca hrana era putina la alimentara).
Daca ar fi avut alt gand ("sunt activist de partid, am mancare la discretie pentru familia mea) acest gand ar fi impiedicat emotia vecinului sa intre in el (necontaminare).
Observam deci ca vecinul poate avea doua atitudini - are un gand similar cu primul om, si atunci se contamineaza de emotie, sau are un gand opus gandului primului, si atunci acest gand serveste de ecran protector, iar emotia straina nu mai poate sa intre.
In ambele situatii, gandul este predecesor emotiei.
Ce parere ai?
Editat Sâm 18 aug 2012 22:11
Nemo! a scris:Ce parere ai?
Pare corect. Dar daca ai o succesiune f. rapida de manifestari in fata ochilor, ai sa vezi cum oamenii se contamineaza emotional, fara sa gandeasca nimic. In `89, cand s-a anuntat la radio `a cazut Ceausescu`, ma aflam in centrul orasului, pe o strada cu case si vile. Au iesit toti oamenii pe strada, inclusiv eu. Cei mai multi erau buimaciti, aveau niste fete de ziceai ca au primit o lovitura in cap. Chiar nu stiau ce sa creada si nu gandeau mai nimic. Cativa mai rapizi, au inceput sa dea semne de bucurie. Ceilalti s-au contaminat pana s-a ajuns la strigate, topaieli, imbratisari si pupaturi. Sunt sigura ca daca nu erau cei cativa care sa dea tonul, majoritatea ar fi intrat din nou in case sa se dumireasca ce e de facut si de gandit.
Asa cum a zis si Socrate, 98,6% dintre oameni functioneaza ca niste marionete care nu stiu de ce fac ceea ce fac.
Sunt ca niste robotei programati.
Si Iisus a zis despre oameni ca "nu stiu ce fac".
Numai cel care se analizeaza iese din acest cerc stramt si intelege ceea ce face. El poate surprinde mecanismul gand -> emotie.
Incearca o saptamana sa iti urmaresti gandurile si sa observi cum vine emotia aferenta.
Scoate gandul, observa ce se intampla cu emotia corespondenta.
Baga un gand opus, sau unul alternativ. Joaca-te cu gandurile si emotiile. Vei descoperi uimita o mare putere. Te programezi singura, iti scrii singura BIOS-ul si Linux-ul.
Vei fi propria ta zeita.
LE Tonul meu pare patronising pentru ca limbajul meu corporal nu poate intra in exprimarea acestor cuvinte reci pe un monitor. Insa dincolo de astea imi esti foarte draga, si esti zilnic in gandul meu.
Editat Sâm 18 aug 2012 22:13
Nemo! a scris:Incearca o saptamana sa iti urmaresti gandurile si sa observi cum vine emotia aferenta.
Scoate gandul, observa ce se intampla cu emotia corespondenta.
Am facut la jocuri din astea de era sa ma internez la nebuni. Si: gandul in sine nu imi produce nicio emotie. Gandul asociat cu o amintire, cu o imagine, cu o dorinta, cu o senzatie imi produce emotie.
Hai, nici chiar asa de draga, ca dam de gandit pe aici. Zi si tu `saptamanal` sau `lunar`, nu `zilnic`.