Buna, as dori si eu un sfat a unei persoane din afara, neutre si obiective. De putin timp, o luna, sunt cu un tip, el are 31 de ani, iar eu 28. Relatia noastra, desi nu dureaza de mult timp, a fost foarte intensa. La inceput mi-a facut placere, apoi am ajuns sa ma simt din ce in ce mai sufocata si nu stiu ce sa cred acum sau ce sa fac.
El e foarte gelos si posesiv. A incercat sa imi impuna cum sa ma imbrac si sa ma incalt, a incercat sa imi spuna ce sa fac, imi arunca replici ironice subtile sau mai putin subtile. El e ateu, si m-a intrebat daca si eu sunt atee. I-am zis ca nu, si a inceput sa imi ironizeze credinta. Eu i-am zis ca nu doresc sa vorbim despre religie, ca e ceva absolut privat, nu se poate schimba parerea cuiva in legatura cu acest aspect, fie el ateu sau nu. Dar el a continuat, si in plus, cand a venit la mine acasa, a daramat in mod intentionat o icoana de pe raftul de biblioteca si a ras. Apoi, tot timpul imi arunca apelative precum prostuta, nebuna, ii ziceam ca ma deranjeaza si imi spunea ca e o gluma.
Imi dadea telefoane dese in fiecare zi, pentru a sti orice miscare de-a mea. Orice faceam nu era bine si era motiv de suparare si indignare pentru el. Imi spunea sa fac contrariul. De ex, cand i-am zis ca merg sa votez, mi-a zis sa ma intorc din drum si sa raman acasa pentru ca lui nu ii place sa voteze. Si s-a suparat ca nu am facut asa, si m-a sunat tot drumul pana la sectia de votare tocandu-ma ca trebuia sa ma fi intors, cum a zis el. In acea zi, el era de servici si nu avea ce face in afara de a sta pe net, si vroia sa vorbim pe skype toata ziua. Insa eu nu suport asa ceva. In plus, la orice ii spuneam, isi exprima indoiala si imi spunea ca increderea se castiga.
Am iesit o data cu prietenii lui, doua cupluri, si m-a pus pe mine sa platesc consumatia mea si a lui, m-am trezit ca le spune din senin ca eu sunt credincioasa si au facut misto de acest aspect, desi eu nu facusem nici cea mai mica aluzie la acest subiect. A ras cu ei de faptul ca eu port blugi evazati, in loc de streci.
Apoi, m-a tot tocat cu intrebarea cat castig. Si imi arunca replici precum sa am grija sa economisesc bani din salariu, caci atunci cand ne casatorim, economiile mele vor fi ale lui, salariul meu va fi incasat de catre el, apoi spunea ca e o gluma. Imi tot spunea ca el castiga foarte putin, asa ca nu am ce sa ii cer, desi eu nu adusesem vorba despre bani niciodata si chiar ma luptam sa stopez astfel de discutii declansate de el. Imi cerea sa ii dau lui inelul meu de argint...In plus, imi reprosa ca o sun pe mama in fiecare zi si asa cheltuiesc banii pe care i-as putea strange, de parca as fi un copil neintarcat..
Ma intreba obsesiv despre fostii mei prieteni, vroia sa stie cu cati am fost, cum ii cheama, cat am stat cu fiecare, de ce s-a terminat...I-am zis de fostul meu, si apoi a inceput sa imi reproseze ca am avut prieten inainte sa-l cunosc si imi sugera prin aluzii, ca sunt o parasuta ca nu m-a cunoscut virgina (eu am aproape 30 de ani!!).
In fine, totul a culminat sambata trecuta. A fost o zi de neuitat in viata mea. S-a uitat in laptopul meu si s-a infuriat la culme cand a vazut ca am prieteni multi in lista de mesenger. Spunea ca ei sunt baieti cu care eu flirtez, pe care vreau sa ii agat...Apoi a scotocit, impotriva vointei mele, in memoria calculatorului meu si a gasit niste poze in care eram cu un baiat cu care ma intalnisem de cateva ori inainte sa il cunosc pe el. Si s-a infuriat la culme, intrucat s-a nimerit sa il cunoasca (el si baiatul din poza sunt militari). Mi-a zis ca s-a terminat totul intre noi, ca nu si-a putut imagina ca eu m-as putea intalni cu respectivul, ca respectivul e ultimul om, e un ordinar,un nenorocit, de cea mai joasa speta, cum am putut sa ma vad cu el? (Parerea mea despre respectivul: mi-a facut o impresie foarte buna, o persoana cumsecade, insa nu as fi putut avea o relatie de lunga durata cu el intrucat el e mult timp plecat prin natura serviciului. De ex., pentru a continua cu el, trebuia sa il fi asteptat 5 luni sa revina de unde mersese cu serviciul, apoi statea 3 luni, apoi pleca din nou 6 luni, revenea doua luni, pleca din nou 5...)
Mi-a zis ca el e prea orgolios sa iasa cu fosta individului, si ca totul s-a terminat. Mi-a luat cu forta telefonul, a vazut in contactele mele nume de baieti si m-a facut in toate felurile. Eu in timpul asta, ii spuneam sa plece si sa nu mai revina, el continua cu ce facea..Apoi s-a calmat, si a incercat sa faca dragoste cu mine. Eu m-am impotrivit, a incercat sa ma forteze, m-am luptat cu el efectiv sa scap, el mi-a pus o perna pe fata si a apasat...eu m-am zbatut ca simteam ca nu am aer, el a luat perna si l-a bufnit rasul...si a incercat din nou sa imi desfaca picioarele cu forta, eu l-am lovit cu piciorul in brat sa scap din stransoare, si el m-a intrebat de ce vreau sa ii fac rau...Mi-a zis ca ma va denunta pentru ca l-am lovit...Intr-un final, m-a lasat in pace si s-a culcat. Eu m-am dus la baie. Cand m-am intors, el imi citea arhiva convorbirilor mele de pe mesenger...A inceput din nou sa ma jigneasca si sa ma umileasca intrucat mi-a spus ca o fata serioasa nu are in lista ei de mess baieti. Si ca s-a gandit si ca nu sunt o femeie cu care el sa aiba o relatie serioasa, ca nu merit osteneala. Precizez ca in lista mea de mess am fosti colegi si foste colege de universitate, de liceu, prieteni, prietene si toate discutiile sunt despre viata noastra cotidiana - deci, nimic deplasat. Insa el, a zis ca nu poate concepe sa am baieti in lista, si sa ii sterg pe toti, si ca daca eram la locul meu, nu as fi schimbat nici doua vorbe cu ei, chiar daca ii stiu de multa vreme, ca daca ii salut inseamna ca vreau sa ma culc cu ei...
Apoi, duminica dimineata tot imi spunea ca s-a terminat totul intre noi, dar ma lua in brate si ma saruta (chiar impotriva vointei mele), apoi imi zicea ca e prea orgolios pentru a ramane cu mine, care a iesit in oras cu colegul lui. Nu poate fi cu exa respectivului. Apoi iar ma saruta cu pasiune...Intr-un final, eu nu am mai rezistat si mi-am sunat familia si le-am zis sa vina de urgenta la mine. I-am zis ca ai mei sunt pe drum, si atunci a plecat in fuga din casa mea. Apoi ma suna din 5 in 5 minute si ma intreba daca au ajuns, pana cand eu nu am mai raspuns la telefon.
Cat mai era la mine, mi-a zis sa nu mai incerc sa cunosc pe nimeni o perioada, sa fiu singura o vreme pt ca in caz contrar, nu as demonstra decat ca sunt o disperata dupa barbati. Si mi-a zis ca va afla cu cine am fost exact inaintea lui si va vorbi cu ei, si apoi va afla cu cine voi fi in viitor si ii va cunoaste, ca lumea e foarte mica...Practic ma ameninta...
Asta s-a intamplat sambata si duminica. Luni m-a sunat toata ziua, eu nu am raspuns. Intr-un final, am raspuns si mi-a zis ca el ma iubeste si ma vrea inapoi. Azi la fel. i-am zis ca stiu ca el nu poate trece peste faptul ca am fost cu un coleg de-al lui, si mi-a zis ca asta nu e nicio problema, pentru ca nu il cunosteam pe el si ca pana la urma nu ma culcasem cu un oras intreg...si ca el ma iubeste, ca vrea sa fim impreuna, ca nu poate trai fara mine..
Cand il aud asa, ma tulbur..Cand nu ma suna, ma simt eliberata...Vreau sa nu mai aud de el niciodata...Si toate acestea s-au petrecut in decurs de o luna de la prima intalnire!! In schimb, ceva ma face sa ii raspund la telefoane, cred ca e orgoliul meu ranit, insa stiu ca e nociv, toxic pentru mine.
Voi cum ati reactiona? Ce i-ati spune sa va lase in pace? Mie imi e teama sa o termin brusc, ca sa nu aiba o reactie agresiva...Mi-e teama sa ma intorc la el, intrucat cred ca vrea sa se razbune..Cum sa procedez sa nu mai aud de el niciodata?
Alta intrebare: vi se pare ca e normal ca el sa procedeze la modul acesta vizavi de mine? Eu ma implicasem la modul cel mai serios in relatie, ii daruiam afectiune, atentie, timp, i-am fost fidela suta la suta. Sunt normale atitudinea si reactiile lui? Chiar doresc sa stiu pareri din exterior.
Stiu ca am scris mult, dar doream sa ma descarc si sa dau o imagine cat mai completa.
