Malkia, ce ma bucur cand te vad :) chiar daca nu sub auspicii prea roz..
Sunt sigura ca ai putea sa iesi si singura la capat, fara sa dai ocazia unora si altora sa se uite in viata ta. :flowers:
Început de Malkia, Lun 7 mai 2012 · 221 răspunsuri · 15.731 vizualizări · închis
Malkia, ce ma bucur cand te vad :) chiar daca nu sub auspicii prea roz..
Sunt sigura ca ai putea sa iesi si singura la capat, fara sa dai ocazia unora si altora sa se uite in viata ta. :flowers:
bydy a scris:Cand vrei dragoste, gasesti dragoste. Cand vrei 'afacere', afacere gasesti.
Am scris acolo o chestie... cine merita. Care eu zic ca are legatura mare cu subiectul topicului.
Morgana. a scris:trebuie sa imi notez in carnetel:
S.R. are dreptate
S.R. are dreptate
[..]
al 999-lea rand
S.R. are dreptate
maine arunc carnetelul.
N-are rost sa mai scrii, oricum stiai ca S.R. are dreptate.
Malkia a scris:Si esti sigur ca nu comiti erori grave de rationament cand hotarasti cine merita si cine nu? Tu meriti?
Tu ce dai? Tot nimic? Astepti sa primesti? Atunci nu te mai mira, frate...
Miserupismul nu e o atitudine foarte apreciata de societate. Stiu din proprie experienta. By the way, daca le arati degetu' rad pentru ca te cred nebun...
Stabileste persoana cealalta ce merit eu si ce nu.
Dai ce ai de dat, dar dai cui vezi ca apreciaza, nu pe sistemul - iti dau eu ce am ca asta cred eu ca-ti place, ca poate nu-i place. Se apreciaza, dai, nu se apreciaza, iti iei jucarelele si canti la alta masa.
Nu stiu in care societate nu e apreciat miserupismul. In societatea noastra se considera ca esti politicos, civilizat si de gasca daca lasi lumea-n pace. Nu, rad pentru ca e ceva amuzant facut de un om pe care ei il vad bine pentru ca nu ii judeca si nu ii critica (pentru ca nu-i pasa).
Morgana. a scris:maine arunc carnetelul.
Malkia eu cred ca bydy te-a sfatuit cel mai bine asa ca .. mult curaj si intelepciune
Da-mi-l mie sa ii dau foc. Sa nu il gaseasca cineva.
Da, bydy stie ea ce stie...
Acum, in lipsa eroului de roman (foileton
), imi iau o punga mare de popcorn si o sticla de 2,5L de Cola si astept cu nerabdare deznodamantul povestii.
Intre timp, mi-am mai amintit un pic cine sunt, cine am fost inainte. Am reluat cursurile de dans, citesc, ma intalnesc cu prieteni si chiar voi pleca sa vizitez o amica din alt oras pe care nu am vazut-o demult. Sunt ca si single.
Revin cu detalii cand le voi avea. Luati loc. Doriti o cafea? 8)
Amarena a scris:Malkia, ce ma bucur cand te vad :) chiar daca nu sub auspicii prea roz..
Sunt sigura ca ai putea sa iesi si singura la capat, fara sa dai ocazia unora si altora sa se uite in viata ta. :flowers:
Bine te-am regasit! :flowers:
Sa stiti ca mi-ati facut ultimele zile mai senine, voi, toti cei care v-ati bucurat sa ma mai vedeti pe aici. Chiar daca e un mediu virtual, ma bucur sa vad ca sunt apreciata. Cu atat mai mult cu cat aici sunt doar ideile mele, esenta mea. Cum zicea Albert Einstein, "Doar o viata traita pentru altii este o viata care merita traita." Traiesti cat timp oamenii isi amintesc de tine. :flowers:
Ai dreptate, si asa am senzatia ca am spus cam mult. Alte detalii nu se mai dau din casa. 
S.R. a scris:Dai ce ai de dat, dar dai cui vezi ca apreciaza, nu pe sistemul - iti dau eu ce am ca asta cred eu ca-ti place, ca poate nu-i place. Se apreciaza, dai, nu se apreciaza, iti iei jucarelele si canti la alta masa.
Nu stiu in care societate nu e apreciat miserupismul. In societatea noastra se considera ca esti politicos, civilizat si de gasca daca lasi lumea-n pace. Nu, rad pentru ca e ceva amuzant facut de un om pe care ei il vad bine pentru ca nu ii judeca si nu ii critica (pentru ca nu-i pasa).
Pai ideea e ca intai trebuie sa dai ca sa primesti ceva. Daca ii zambesti unui om, mai mult ca sigur iti zambeste inapoi. De la asta porneste tot. "The world needs more warm hearts and fewer hot heads".
Aaa, despre ce vorbim noi aici? Oamenii nu isi apreciaza semenii care se bat cu pumnul in piept ca ei nu au nevoie de nimeni si abordeaza o atitudine sfidatoare de genul "iar ma deranjezi?". E show-off. Eu asta inteleg prin miserupism. In alta ordine de idei, o atitudine de ne-aruncare-cu-privirea-in-curtea-vecinului si de vedere de traba proprie mi se pare ca ar fi bun simt, nu miserupism. Daca bunul simt a ajuns sa fie confundat cu miserupismul, mi se pare grav... 
Ia uite ca vorbim aceeasi limba pana la urma :P
S.R. a scris:Ia uite ca vorbim aceeasi limba pana la urma :P
Bun, acum ca ne-am pus de acord (btw, ai baut vreo bere intre timp sau comes naturally?), ne culcam si noi? Maine e serviciu... 
Doar o bere, din nefericire, dar recuperez in weekend... eu mai stau la calculator ca n-am somn, baga-te-n pat si vin si eu mai tarziu, ca oricum dorm la margine.
Mie daca mi-ar face asa ceva,l-as da afara din casa.Dar in cazul tau,cel mai bine e sa afli dupa acea pauza,ce anume l-a determinat sa se comporte atat de pueril,exact cum au spus si ceilalti. :flowers:
Editat Joi 10 mai 2012 01:58
Malkia a scris:Nu pot sa le leg eu singura 100% pentru ca nu am fost niciodata barbat ca sa stiu cum gandeste unul despre asta.
Ca reactia lui vine din complexe si neincredere in propria persoana, stiu si eu,
pai vezi, nu trebuie sa fii nici barbat , nici zeu.
Malkia a scris:Asta NU e scuzabil asa usor, indiferent de motivatie.
nu este scuzabil datorita motivatiei, dar daca vrei solutii nu le poti ignora.
cu alte cuvinte degeaba te axezi pe efect, daca nu vrei sa umbli la cauza.
nu inseamna ca iti si iese, dar macar incerci sa vezi daca prin comunicare deschisa se poate umbla la incredere, pt ca prin acuze si jigniri, cu siguranta nu se va rezolva nimic.
Malkia a scris:Nu vreau sa ma conving ca mi-e bine si mie-e destul, chiar imi e bine si imi e destul!
Daca vrei sa mai dai o parere, ok, dar mi se pare ca esti putin cam prea vehementa pentru un forum si ma cam judeci.
Nu te-am judecat, doar te-am provocat, pt ca si tu erai la fel de vehementa in a sustine ca totul e ok, doar asa din senin a turbat el de bine si s-a pus sa te verifice. Imi pare rau, dar nu musc niciodata ce mi se falfaie in fata ochilor, fara sa ma uit si ce este dupa.
Ca reactia lui vine din complexe si neincredere in propria persoana, stiu si eu, dar ma intreb daca acestea sunt 'ingrediente' suficiente sa transforme un om intr-un monstru, la un moment dat. Daca poate deveni brutal, violent, ca sa simta ca isi 'impune' puterea in relatie si sa scape de complexe. Sau daca incurajarile, dragostea si suportul meu vor fi vreodata suficiente ca sa avem o relatie normala, in care el sa nu se apuce sa mai caute cai verzi pe pereti si scenarii faurite de temerile proprii.
Eh, vezi cum poti spune esentialul dilemei tale fara detalii picante !
El e bun ca om, am stiut ce am vazut la el. Dar aceste nesigurante il strica. Si il inraiesc intr-un fel, cand imi tranteste ca nu ii pasa de mine ca apoi sa zica contrariul cand vede ca incep sa plang. Sau diverse, legate de job, bani, etc. Sunt tot mai convinsa ca spune toate astea ca sa se auto-convinga sa iasa din aceasta relatie din cauza fluturasilor legati de propria persoana pe care ii are in cap, pentru ca eu nu i-am gresit cu nimic... E o tendinta auto-distructiva. Am citit asta si intr-o carte de psihologie. Intrebarea e daca se poate rezolva.
Asta e compromisul care-l accepti si nu te judec, doar incerc sa-ti aduc in fata , la rece, ce se vede dinafara.
Accepti ca el sa se poarte urit, indiferent de modul in care il tratezi tu, stiind foarte bine de unde ii vin acele rabufniri. Sigur, tu poti fi foarte onesta in sentimente si intentii, dar eu sincer cred ca aceasta" vindecare "depinde doar de el.
Nu neaparat va deveni un om agresiv, dar nici nu e necesar .
Poate la fel de bine sa distruga relatia comportindu-se auto-distructiv, facindu-ti sicane, tot felul de scene.
Nu stiu ce ar trebui sa faci, cit anume poti duce tu si cit te face fericita, insa pot sa-ti spun ca odata cu virsta aceste nelinisti se vor accentua daca nu si le lamureste acum.
Din acest punct de vedere poate ar trebui sa-l confrunti cu problema neincrederii in sine si in cuplu si sa lasi la o parte incidentul acela. Poate fi un punct de plecare a discutiei, cireasa de pe tort, care te-a determinat sa iei o decizie, dar problema voastra este despre INCREDERE si ACCEPTARE.
vreau sa intelegi ca nu te-am chestionat ca sa dai detalii picante ci pt ca nu vroiam sa arunc ipoteze aiurea si sa pierdem vremea cu presupuneri pe X pagini la care tu sa spui NU de fiecare data.
Malkia a scris:Cat despre doctor, il trimiteam la doctor care sa ii rezolve problemele intime, nu pe cele de sub scufitza. Alea se rezolva de la sine, daca se rezolva primele. La doctorul ala ma refeream.
Nu sunt sigura. Sunt destui barbati care n-au probleme intime si tot nesiguri sunt si fac viata neagra altora.
Editat Joi 10 mai 2012 12:50
YasmiSL a scris:
Multumesc mult pentru raspuns. Din ce am vorbit aici cu voi mi s-a mai facut lumina in scufitza, au ajutat mult gandurile unor oameni obiectiv care vad altfel din exterior, chiar daca nu stiu toate detaliile relatiei de pe toata durata ei... Ar fi mult de spus, dar astea sunt problemele esentiale.
Mi-am propus sa imi fac o lista cu chestiile care trebuie clarificate. Poate suna stupid, dar mi se pare foarte posibil sa scap din vedere unele chestii esentiale, pe masura ce evolueaza conversatia.
Ori lamurim tot si, exact cum spuneai, se rezolva problemele acum, ori... mergem mai departe, separat. Sunt constienta ca pe masura ce inainteaza in varsta toate astea se vor amplifica (daca mai rezistam). Totusi, faptul ca s-ar putea rezolva toate problemele si sa ride out into the sunset together mi se pare un scenariu... de film pentru copii. Adica super-optimist spre inconstiento-providential. Ar insemna sa aiba un gen de revelatie a prostiei pe care e pe cale sa o faca pe care in general o au barbatii spre batranete. Adica, ca din niste bug-uri la scufitza poate sa piarda femeia care il iubeste si alaturi de care ar putea fi fericit. Daca s-ar lasa sa fie si nu si-ar mai pune betze in roate singur. Poate par pesimista, dar experienta m-a invatat ca de obicei ne dam seama prea tarziu de greselile pe care le facem. Daca nu suntem orbiti de o gandire defectuoasa si nu ne dam seama niciodata...
Cat despre capacitatea mea de a indura chestii... Stiu ca pot sa indur multe, dar nu voi permite sa fie cazul. Nu vreau suferinta, am suferit destul in viata asta. Nu merita sa te sacrifici pentru altii, viata ta nu ti-o da nimeni inapoi...