S-au dus vremurile in care aveam fiecare un oracol in care sa scrie fetele sau baietii, sa vedem ce cred despre noi. S-au dus vremurile in care prima intalnire o notam in jurnal. A apus vremea in care asteptam cu nerabdare sa notez primul sarut: data, locul, fata si, mai ales, gandurile, sentimentele prin care treceam. Temerile si visele pe care le asterneam pe foaie s-au inecat in negura timpului. Tehnologia si lipsa timpului au luat locul acestor lucruri pe care, candva, le consideram prioritare. Acum bagam un post pe forum, un mesaj pe mess sau un sms pe mobil.
Cu toate astea, iata ca a ramas o farama de nostalgie si clasicism in mine: eu, Puferiu, inca notez in jurnal. Da, da: jur-nal. Stiti voi... chestia aia... agenda aceea in care notez lucrurile importante. Am inceput cu multa vreme in urma, cu... vreo 17 ani sa fie ? Da, 1995. Nu ma mai uit acum cand am inceput exact, important e ca inca notez. Si ma tin de chestia asta. Notez lucrurile importante: calatorii, intamplari nepravazute, mai mult sau mai putin iesite din comun, pe care le cred importante pentru mine. Scurt si la obiect, fara parabole sau rime. (pentru astea e un intreg caiet A4)
Privind din afara, nu par a fi evenimente demne de a fi catalogate importante, ce pot schimba lumea sau, macar, tarisoara asta. Dar fac parte din viata mea si consider ca sunt destul de tragice sau comice, astfel incat mi-au schimbat viata, intr-un mod sau altul. Un deces, o calatorie, o cunostinta sau o parere... E suficient pentru a fi scris pe foile ce incep a se ingalbeni din agenda de la Romtelecom.
Nu sper ca voi publica candva gandurile mele, ci, pur si simplu, le notez pentru mine pentru a-mi aminti peste ani ce am facut, ce am simtit, prin ce am trecut candva.
Mai scrie cineva in jurnal ?
