Probabil ca topicul ar fi trebuit incadrat la categoria "dragoste", cu toate astea mi-ar prinde bine niste sfaturi de la persoane mai avizate.
Pe scurt povestea mea: acum 4 ani mi-am cunoscut actualul preiten (viitor sot) - toate frumoase in priul an de prietenie; La un an de cand eram impreuna am decis sa plecam amandoi din tara (de fapt eu am plecat pentru el - el primise un job intr-o tara de pe un alt continent). M-am adaptat si eu repede, am gasit un job pe masura calificarii mele..totul ok pe plan social si profesional; cu toate astea eu imi doream o familie - el nu era pregatit inca; Acum, dupa aproape 4 ani, el isi doreste eu nu cred ca imi doresc.
Pusa in fata casatoriei(dar si inainte), am inceput sa ma gandesc din ce in ce mai mult la prima iubire; Am 29 de ani, sunt destul de realista, dar pur si simplu nu ma pot abtine; el la fel se gandeste la mine (am vb via email). de spus aici e ca relatia cu prima mea iubire a durat cam 4 ani; a fost o relatie zbuciumata, dar cu toate astea se pare ca nici unul din noi nu a reusit sa il uite definitiv pe celalalt.
Din pacate sunt o persoana care tinde sa is asculte mai degraba sufletul decat minte si prin urmare nu stiu ce ar trebui sa fac avand in vedere ca pregatirile pentru nunta sunt in toi si eu nu stiu daca asta imi doresc.
Am vorbit cu actualul prieten pe tema "nu stiu daca tu esti omul langa care vreau sa imi petrec viata" si raspunsul lui a fost "nu mai crede in basme; basmele tin 1 an"...
Stiu ca din afara pare ceva banal, ca altii au probleme adevarate, care nu tin neaparat de suflet, si cu toate astea....astept sfaturi din partea voastra:)