AlexCoiotul a scris:
-Filmulete-le de pe youtube, nu sunt cu mine. Sunt cu alt membru de pe forum.Si tot el, e cel care aude voci.
Nu sunt eu Tom Cruise.
-Cat despre starea mea, nu pot sa iti spun prea multe.Asta a fost prima data cand am intrat in acea stare.
-Si da, m-am iubit destul acum vreo doi ani, dar acum ma urasc, pentru ca nu am facut nimic, sa rezolv situatia in care sunt.
Cred ca am avut si o parte buna, care a disparut, impreuna cu partea rea.Am avut momente cand am plans, pentru ca imi erea dor de mine.
-Cu atat mai bine, iata deci, nici cel putin ceea ce aveam eu impresia (tot ce traieste omul sunt doar impresiile sale, decodarile sale de realitate) ca sunt semne de intrebare, nu erau real semne de intrebare.
-Care este "acea stare" frate, despre care vorbesti (eu nu am reusit sa o dibuiesc)? Zici ceva despre sentimente pierdute, regasite, ..., nu stiu despre care stare vorbesti, poti repeta sau sa imi zici nr. interventiei tale in care explici?
-Mai, tu acuma si ca vrei si ca nu vrei, esti un conglomerat, un vortex (emotional indeosebi), ce tinde partial spre cele numite bune si partial spre cele numite rele (de catre noi oamenii); faptul ca nu iti gasesti echilibrul, dovedeste lipsa de cunoastere a propriei fiinte psihice (indeosebi) si ma ales, lipsa aprecierii a ceea ce esti tu in primul rand, si, a pozitivitatii, a binelui ce esti, in cel de-al doilea rand.
TU, esti stapanul fiintei ce te constati (si eu si ceilalti suntem la fel) si asta mai ales in privinta laturii psihice, da' stii care e smecheria? nu constientizam asta, suntem prea pierduti in trairi, prea drogat cu tot felul de trairi, ca sa mai constientizam cine suntem, ca samai constientizam pe omul echilibrului ce se cade a fi.
Pai ia sa imi spui tu mie, alde nenea aia de la service, spre exemplu (negru' si polonezii), au intrat ei in creierul tau, sa iti toarne cu palnia mediatori electrochimici pe care tu ca si creier sa ii ingurgitezi si sa ai trairile negativa ce te-a facut sa pleci de acolo?
Nu frate, nici vorba, aia, de ai dracului ce sunt ca asa suntem noi oamenii (aici e de dat explicatii dar nu vreau sa te pierd cu prea multe idei), si-au vazut doar de interesul si bascalia lor in dauna ta, dar scuza-ma, niciunul, si nici patronul nu au intrat in tine, in capul tau, in creierul tau, in retelele tale nuro-sinaptice sa te determine ca sa traiesti emotiile si sentimentele acelea ce te-au impins sa pleci.
Omul e o fiinta de tot rasul (daca nu mai degraba de tot plansul), iti dau un singur exemplu, clasic si banal, da? el e edificator in privinta majoritatii trairilor noastre care nu ne lasa sa avem liniste, sa vietuim in armonie.
Fii atent:
Daca cineva ne injura, de ce reactionam negativ, de ce ne enervam, ne infuriem, apostrofam, jignim si chiar lovim la randul nostru?
Pentru ca asa am fost educati, sa consideram anumite cuvinte ca fiind jigniri si astfel acelea au devenit comenzi ce ne declanseaza automat emotiile, practic, unor cuvinte fara nici o putere reala, prin insuirea unei educatii specifice, le-am dat in noi putere de comanda declansatoare de emotional negativ, la care noi insine suntem spectatori, ne ia valul si "ne dam in barci", suntem sclavii unor cuvinte spuse de orice terchea berchea, intelegi prostia?
Oare am fost clar?
Tu (eu sau oricine) esti pentru tine (respectiv eu pentru mine, noi pentru noi), cea ma minunata fiinta posibila, singurul care are dreptul sa permita, sau NU, manifestarea emotiilor si a gandurilor, de ce il lasi (il lasam) pe stapanul cel intelept ce s-ar cuveni sa fii (sa fim), ca sa devina (sa devenim) curva ideilor si a emotiilor?
Din motive de educatie deficitara pe care nu are cine sa o reconverteasca.
Cine oare sa lucreze reeducarea noastra?
Numai noi insine o putem face.