Spiritul civic, solidaritatea.........la romani

Exista asa ceva?

Daca NU...de ce nu? a existat vreodata?

Daca DA...pe o scara de la 1 la 10 cat de dezvoltat este la romani?

Cum inteleg eu spiritul civic: a intreprinde actiuni in folosul comunitatii in care traiesti fara a avea un scop neaparat personal, a te implica, a-ti pasa de ce se intampla in jurul tau.

Solidaritatea cred ca merge mana in mana cu spiritul civic, cineva mi-a zis de curand ca solidariteatea e una din "armele" cele mai mari ale unei societati si mi-am dat seama ca pentru mine e doar un cuvant gol.....pentru ca nu am vazut-o niciodata.....din contra,in loc de solidaritate peste tot vezi mistocareala si scepticism in legatura cu orice initiativa de a face ceva nou si bun....de ce?

PS: pe mine lipsa spiritului civic la persoanele din jur m-a facut sa sun la 112 in noaptea de Inviere.....si trist si funny. :D

Equilibrium Girl a scris:

PS: pe mine lipsa spiritului civic la persoanele din jur m-a facut sa sun la 112 in noaptea de Inviere.....

la pompieri?

Cred ca exista intr-o masura foarte mica si-i pe cale de disparitie.

Normal ca exista. Oi trai eu intr-o lume a mea, dar nu si in negare.

geo_retehnologizat a scris:

la pompieri?

nu, la politie

Olivier Dzidzi a scris:

Normal ca exista. Oi trai eu intr-o lume a mea, dar nu si in negare.

Ei exista.....daca erau oamenii cum sunt acum in '89....nu ar mai fi existat nicio revolutie.

Insa nu cred ca ma voi asocia vreodata cu spiritul civic ce include riscuri, precum victime colaterale.

Equilibrium Girl a scris:

Ei exista.....daca erau oamenii cum sunt acum in '89....nu ar mai fi existat nicio revolutie.

Eu cred ca lumea era mai proasta inainte de '89. O replica nefericita a celor ce erau cunoscuti sub denumirea de middle people.

Olivier Dzidzi a scris:

Eu cred ca lumea era mai proasta inainte de '89. O replica nefericita a celor ce erau cunoscuti sub denumirea de middle people.

Depinde si ce intelegi prin "mai proasta"....oricum, nu e vorba de a fi prost sau destept.....e vorba de a avea curaj sa te implici sau de a spune comod: nu ma priveste.

Revolutie fara victime nu exista.... Niciun succes fara sacrificiu. :P

Hai sa luam un caz practic. Ce face o persoana cu greutate de aprox. 80 de kg, care merge pe strada, fara a avea telefonul la indemana si vede cum doi recuperatori ai camatarilor din oras il sifoneaza pe un om nevinovat (mai putin de faptul ca apeleaza la camatari)?

Cum poate sa-si exprime curajul, tipa la ei si fuge?

Care curaj?

Olivier Dzidzi a scris:

Hai sa luam un caz practic. Ce face o persoana cu greutate de aprox. 80 de kg, care merge pe strada, fara a avea telefonul la indemana si vede cum doi recuperatori ai camatarilor din oras il sifoneaza pe un om nevinovat (mai putin de faptul ca apeleaza la camatari)?

Cum poate sa-si exprime curajul, tipa la ei si fuge?

Suna la 112 :P....nu am zis ca trebuie sa fim sado masochisti daca vrem sa ne implicam.

Dar sa lasam cazurile mai greu de rezolvat si in care riscurile sunt mari......sunt situatii mult mai lejere si care implica riscuri minime dar in care oamenii nu intervin din nepasare.

De exemplu am vazut oameni care priveau nepasatori la pusti cu mainile prin buzunarele altora in autobuz.......am patit-o personal la posta odata....din 20 de persoane nimeni nu a vrut sa recunoasca ca a vazut ceva, greu de crezut.