Eliberarea de cunoscut

Allexandrra a scris:

@Def

Creierul e plastic. Se poate modela si remodela, daca nu a fost avariat iremediabil. Intr-adevar, nu pocnind din degete, ci in timp.

Pana la o varsta, si nu la toti in aceeasi masura.

Renaissance a scris:

Ai acceptat pentru ca nu ai avut de ales.

Ma puncteaza lumea (unii mi-ar da puncte in minus, daca ar putea- sper ca esti constient de asta), in loc sa emita poate aceeasi parere cu alte cuvinte. Eu spun ca punctezi atunci cand si tu crezi acelasi lucru, altfel, cu ce rost?

Cand ai fost copil, nu ai avut de ales. Dupa ce ajungi sa faci cunostinta insa cu partea matura din tine, nu mai ai scuza asta, zic eu. Dar te poti ascunde dupa ce vezi in lume, da.

Cel mai bolnavicios lucru e sa dai mereu vina pe altii pentru actiunile tale. Mai ales pentru cele prezente. Asta e lipsa de responsabilitate si fuga de ea.

Poate pare ca am putea sa facem orice, pentru ca nu suntem constienti de structura fizica ce sta la baza functionarii noastre. Noi traim direct experientele date de constiinta (simturi, sentimente, ratiune) si avem impresia ca sunt experiente magice. Dar nu sunt. Sunt doar o reflectare a lucrurilor care sunt in interior. A te schimba, implica sa iti schimbi structura fizica. E ca si cum ai zice ca un camion se poate transforma in avion doar daca isi doreste. Nu merge asa. Doar pentru ca structura fizica ce ne genereaza experientele nu e la vedere la fel cum e structura fizica a unui camion, nu inseamna ca nu exista sau ca putem face ce vrem cu ea.

E adevarat, ne putem schimba, dar nu asa usor cum am putea avea impresia.

stupid_me a scris:

Cand ai fost copil, nu ai avut de ales. Dupa ce ajungi sa faci cunostinta insa cu partea matura din tine, nu mai ai scuza asta, zic eu. Dar te poti ascunde dupa ce vezi in lume, da.

Cel mai bolnavicios lucru e sa dai mereu vina pe altii pentru actiunile tale. Mai ales pentru cele prezente. Asta e lipsa de responsabilitate si fuga de ea.

Nu conteaza ca ai sau nu o scuza, niciun om sanatos la cap nu cauta scuze pentru defectele lui. Conteaza ca ele sa nu mai fie acolo. E bolnavicios, dar crezi ca oamenii nu s-ar schimba, daca ar putea, asa cum spui tu ca se poate ? :) Ai avut vreodata vreo problema psihica ca sa stii cum e ? Iti spun eu, te lamureste cu tot ce ai nevoie. :huggles:

Def2010.ro a scris:

Poate pare ca am putea sa facem orice,

Nu orice. Am dat mai devreme exemplul cu starea de bine indusa de saparea gradinii. Ce s-a intamplat, de fapt? In urma miscarii fizice activitatea neurotransmitatorilor s-a reglat si am inceput sa ma simt foarte bine. Nu fac toti abstractie de structura fizica a creierului. Eu una, nu.

Def2010.ro a scris:

A te schimba, implica sa iti schimbi structura fizica.

Asta e o pista falsa, si asta tine de fapt de idelism si utopie.

A iti schimba atentie inspre tine, ca evolutie spirituala. Caci nu ti-ar folosi cu nimic sa fii frumos, daca ai invata sa te simti frumos fara ca sa areti ca in reviste.

Daca iti doresti sa fii ceea ce nu esti, niciodata nu vei fi impacat cu tine insuti. Atentie, nu ceea ce ai VREA sa fii.

Ci aceea ce nu esti.

Tu de ce crezi ca femeile care isi pun silicoane, nu stiu ce in buze, operatii, haine scumpe..etc..ajung tot la psiholog?

Def2010.ro a scris:

Eu dupa ce m-am uitat la Gattaca, am crezut ca nu-ti trebuiesc aptitudini fizice mostenite, ca sa poti obtine ce-ti doresti in viata. Dar e doar un film.

Renaissance a scris:

Nu conteaza ca ai sau nu o scuza, niciun om sanatos la cap nu cauta scuze pentru defectele lui. Conteaza ca ele sa nu mai fie acolo.

Da, conteaza sa fii transant...cu radacina :)

Ma refer la structura fizica a creierului. De exemplu daca esti timid, nu poti sa zici: "de azi sunt curajos". Pentru ca pur si simplu nu ai in creier circuitele necesare curajului. E nevoie de timp pentru a produce noi circuite.

Mediul e deosebit de important. As zice ca da, o prima etapa este sa te uiti in interiorul tau, iar urmatoarea treapta a evolutiei este sa alegi mediul potrivit in care sa te poti simti tu insuti. Partea a doua este poate mai interesanta ca prima, este cea in care iti dezvolti posibilitatile, iesi din cochilie. Dar este important cred eu sa nu sari peste etape si sa faci trecerea cat mai nefortat.