TIBERIU
Continua un vechi si raspandit prenume roman - Tiberius, cu indepartate rezonante in istoria legendara a Romei. Din cele mai vechi timpuri, Tiberius a fost pus in legatura cu numele fluviului Tiberis, adica "nascut din sau pe malul Tibrului", "fiul zeului Tibru". In mitologia romana, fluviul era considerat lacasul zeului Tiberinus, o veche divinitate a apei, numita anterior Rumon sau Albula. Tiberinus, al carui cult a fost introdus chiar de Romulus, fiul Camenei si al lui Ianus (de aici si numele lunii ianuarie), stravechi zeu al romanilor, care nu si-a gasit insa un omolog in mitologia greaca, este considerat de legende un rege indigen. Interpretari mai noi insa, sustin ca numele de Tiberiu nu are radacini indo-europene, ci se trage din formele etrusce de Thepri sau Tifernus. Purtat de cateva celebre personalitati ale lumii romane, Tiberius a patruns si in onomasticonul crestin, insa el a stat mult timp "in adormire", fiind reluat in uz abia in epoca Renasterii, cand este reluat mai ales in zona Italiei, sub forma de Tiberio, de unde a aparut si in tara noastra. Aproape toate numele romane care au inceput sa fie folosite in secolul al XIX-lea in Transilvania, sub impulsul Scolii Ardelene, circulau in Italia inca din vremea Renasterii. In limba maghiara numele are forma de Tiberiusz, in bulgara si rusa - Tiber(ii), spaniola -Tiberio etc. Tiberius Claudius Nero a fost fiul adoptiv si succesorul lui Augustus, imparat roman. Acesta a infiat la randul sau un baiat, pe care l-a numit Tiberius Drusus Nero, devenit mai apoi general si invingator al germanilor, supranumit si "Germanicus".
;))amuzant