Mamaitza a scris:Foarte corect...se zice ca banii (a se intelege aici cadourile) nu pot cumpara iubirea, dar o intretin. Apoi sa nu uitam ca exista si barbati care se simt bine sa faca daruri amantei...e placerea lui. E un fel de credinta ca, prin cadoul ala, amanta duce ceva din el cu ea, chiar si cand se intoarce la sot.
Corect! Dar ma gandesc ... Daca treptat muti tot amantul in casa sotului.. pana la urma nu mai bine faci rocada si legitimezi extraconjugalitatea?
Imi spunea cineva azi ca un barbat, oricat ar vrea, nu poate fi/face cu sotia ce poate fi/face cu amanta. Nu pt ca sotia nu ar vrea ci pentru ca el rezerva sotiei locul tovarasului de incredere iar jocurile amoroase (e se pot produce eventual cu sotia atcuiva, pt ca sntem la topicul sotiilor fidele au ba) sunt o experienta ce ramane cumva nelegala, rusinoasa poate, nelegitimata de o acceptare sociala dar si vaduvita de totalul respect al barbatului. Si atunci sotia ramane doamna Virtute iar iubita curtezana vanzatoare de placeri.
Si daca amanta este casatorita trag concluzia ca unul din motivele ce pot impinge maritatele la extraconjugalitate este tocmai aceasta cumintenie a sotului fata de soata, o afectiune casta sau rutinata, cantonata in afara rutului si jocului seductiei de la primele intalniri, pe vremea cand ea era iubita si poate inca nici viitoarea sotie.
S-a vorbit mai mult pe topicuri despre faptul ca sotiile devin prea repede "maritatele" in loc sa mai stea un timp "iubitele". Dar iata ca exact un barbat sustine ca sotia are un loc privilegiat in casa si familie, care ii rezerva respectul vaduvind-o de fanteziile erotice de care are parte iubita/amanta. Le refuza femeia si asta taie inspiratia sotului? Pt ca vad ca sotii stiu sa-si cucereasca iubitele din moment ce cu amantele lor nu uita sa fie donjuani, deci pot mentine flirtul si flacara atractiei. Si atunci? Unde apare plafonarea? E curios ca EL poate, Ea isi doreste dar... ei nu se intalneste...