e seara totul e pustiu parca m-au parasit toate o data cu el , parca tot ceea ce am crezut pana akum s-a evaporat o data q plecarea lui , chiar si motivul pentru kare traiesk intr-o lume atat de perversa , o lume care vrea mai mult raul decat binele.acum au inceput sa cada lacrimi din ochii impaienjeniti de atata durere ce o poarta singur sufletul meu ajuns k o ruina a unui castel construit in urma cu mii de secole din cauza iubirii neiertatoare si krude.prostia se plateste imi spunea el candva dar nu demult si are dreptate desi vina nu o am doar eu , l-am rugat sa imi spuna l-am rugat chiar sa mai stea dar a plecat nepasator lasandu-ma in urma lui ca o parere ce nu mai avea rost pentru el dar a reusit sa dovedeasca un singur lucru ca ma iubeste si sa ma faca sa-l vreau inapoi mai mult desii poate fii prea tarziu acum dar il iubesc . e centrul universului meu e acel ceva care ma face sa vreau sa ma mai trezesc dimineata dupa o noapte de cosmar , e soarele ce imi incalzeste inima atunci cand e innorat , lumina din ochii mei , fara el simt cum toate o iau razna nu mai pot face nimic , imi doresc sa revina acum mai mult ca niciodata in viata ce fara el n-are sens ....viata mea
acum ca aplecat amintirea lui plecand imi bantuie inima neincetat facandu-mi gandurile s-o ia razna il iubesc mai presus decat propria viata as sacrifica totul pentru el chiar si pe mine ....
