The Bitch 15151 Raportează post Postat Februarie 29, 2012 (editat) Logic, ma adresez femeilor care au fost vreodata insarcinate, indiferent daca au dus sau nu sarcina la bun sfarsit. Ati trecut prin asa ceva ? Daca da, cum ati remediat conditia ? Cum ati diferentiat intre probleme reale si probleme imaginare sau facute din tantar armasar, tocmai datorita depresiei ? V-a afectat nasterea sau bebelusul dupa nastere ? Cat de grava este aceasta conditie ? Este musai ca daca o femeie sufera de depresie pre-natala, sa sufere si de depresie post-natala sau care sunt sansele ? E posibil ca aceasta conditie sa afecteze negativ legatura emotionala intre mama si fetus sau bebelus ? Apropo, nu doresc sfaturi legate de tratament medicamentos cu anti-depresante. Acest lucru este complet exclus. Multumesc tuturor in avans de contributii la discutie. Editat Februarie 29, 2012 de Naeema 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Rodica` 6515 Raportează post Postat Februarie 29, 2012 fara, dar absolut fara gluma, singura depresie din viata de mama a fost pana acum la terminarea gradinitei si intrarea in clasa I a fiului meu. iar de cand are de citit pentru scoala, suplimentar literatura, o tin tot intr-o depresie 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Pierre D. Vara 5581 Raportează post Postat Februarie 29, 2012 Perioada mea de sarcina poate fi considerata de catre multi un subiect bun pentru un roman. Dar, pentru a oferi detalii, ar insemna sa devin vulnerabila si asta nu-i prea placut si nici indicat. Am plans in fiecare zi a sarcinii, stare completata de nopti nedormite si de mai multe ori am fost data afara din casa. Nu am auzit o vorba buna de la nimeni. Copilul s-a nascut perfect sanatos. Consecintele au fost suportate de mine. Vreun an de zile apoi nu am putut dormi noaptea, ma plimbam in casa, priveam pe fereastra sau ma asezam intr-un fotoliu si ma desprindeam complet de lume. Dupa 10 ani privesc situatia matur, cu mult calm si cel mai adesea, critic. 8 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
The Bitch 15151 Raportează post Postat Februarie 29, 2012 (editat) Lucast apreciez faptul ca te-ai deschis macar putin si ai relatat cate ceva din acea perioada. Nu cred ca ti-a fost usor sa o faci. Mi-ai dat curajul sa o fac si eu, cu toate ca sunt genul de persoana care niciodata, dar niciodata nu divulga in public absolut nimic de natura foarte personala sau intimitati familiale. Cred ca s-a si observat asta pe forum. In fine, momentan ma trec niste sentimente ciudate, negative si nu pot sa diferentiez daca sunt imaginate sau reale, din cauza ca sunt depresata. Una dintre chestiile care ori e reala ori mi s-a casunat mie aiurea, este ca soacra'mea nu a reactionat cum ar trebui sa reactioneze o viitoare bunica, la vestea ca sunt insarcinata. Tot ce a avut de zis a fost asta "Draga, inca nu o sa te felicit pentru ca este prea devreme si nu se stie". Asta referitor la faptul ca am pierdut sarcini in trecut. De parca eu am nevoie de felicitari din partea ei. Astea se primesc de la straini, de la prieteni, colegi. Felicitarile mi se par niste chestii formale, de distanta, nu ceva potrivit pentru un membru de familie apropiata. Cel putin asa simt eu. Atat a avut de zis si din ziua aceea nu m-a intrebat macar odata cum ma simt, daca am nevoie de ceva, de sfaturi (avand in vedere ca ea a nascut 3 copii) etc...si in ciuda faptului ca stam la cateva case distanta si ne vedeam la fiecare doua zile. Pe de alta parte mama mea nu mai stia de ea de bucurie cand i-am spus, in ciuda faptului ca am atentionat-o ca este poate prea devreme sa ne bucuram. Nu a contat pentru ea. Deci reactii la polul opus. Cu mama cand am vb la telefon de cateva ori de atunci, mereu ma copleseste cu sfaturi, intrebari, sugestii. Soacra-mea pauza, si colac peste pupaza mai si fumeaza in masina alaturi de mine cand o mai duc pe undeva. Eu stau cu geamul deschis la maxim pe viscol si conduc cu capul afara pe geam ca un caine, dar ea nu se gandeste sa stinga dracului tigara. Ma intreba daca ma deranjeaza fumul cand a mai ramas doar chistocul. WTF ??? Editat Februarie 29, 2012 de Naeema 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Pierre D. Vara 5581 Raportează post Postat Februarie 29, 2012 :lol: Tipic soacrelor. Din afara, vad ca este foarte important (si suficient) ca mama ta se bucura pentru tine. :) Cate saptamani ai? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
The Bitch 15151 Raportează post Postat Februarie 29, 2012 Abia intru in saptamana 8, de aceea am si zis ca avand in vedere istoria mea cu sarcinile, e inca devreme. Cu toate astea ecograful si testele au dat rezultate foarte bune si promitatoare. Mi sa pus ca in urma rezulatelor de pana acum sansa sa tin sarcina este de 95%. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
The Bitch 15151 Raportează post Postat Februarie 29, 2012 (editat) :lol: Tipic soacrelor. Mie mi se pare foarte ciudat comportamentul ei, avand in vedere ca noi doua nu am avut o relatie de aia de Iad precum au multe nore si soacre. Bine, nu om fi fost noi prietene la catarama dar nici dusmance. Am avut o realatie normala, civilizata. Dupa aia mai e chestia ca la arabi nepotii sunt foarte importanti si mai ales atunci cand vin din partea celui mai mare fiu. Acel nepot, primul e pe loc de cinste si daca mai e si baiat, valeu... Tocmai de aceea m-a surprins enorm de mult lipsa ei de entuziasm sau interes. Editat Februarie 29, 2012 de Naeema Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Pierre D. Vara 5581 Raportează post Postat Februarie 29, 2012 Tocmai de aceea m-a surprins enorm de mult lipsa ei de entuziasm sau interes. Stii, este posibil ca ea sa nu fi intentionat rau. Poate chiar i s-a parut superstitie sa se bucure. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
The Bitch 15151 Raportează post Postat Februarie 29, 2012 (editat) Stii, este posibil ca ea sa nu fi intentionat rau. Poate chiar i s-a parut superstitie sa se bucure. Pai vezi, tocmai asta e problema mea. Nu stiu sigur daca i-am interpretat gresit reactia sau mai bine zis, lipsa de reactie, daca am exagerat totul in mintea mea sau daca chiar intradevar am vazut lucrurile exact asa cum sunt. Dar oarecum banuielile si concluziile mele nu se bazeaza strict pe lipsa aia de reactie ci si pe alte chestii lipsa... Sunt asa confuza de n-ai idee. Nu stiu unde-i stanga si unde-i dreapta la ora actuala, din toate punctele de vedere nu numai in chestia cu soacra. :( Editat Februarie 29, 2012 de Naeema 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
YasmiSL 925 Raportează post Postat Martie 1, 2012 (editat) Nu am auzit pe nimeni sa aiba probleme inainte, de obicei abia asteapta sa se termine, eventual au emotii, sau isi imagineaza bebelusul, intra in febra cumparaturilor etc. Depresie nu. Dupa nastere in schimb, multe incearca o anumita sensibilitate, nu e neaparat o depresie , e si normal la ce modificari hormonale se petrec in corpul femeii. Au aceleasi intrebari, temeri, sa faca fata, se simt depasite de atributii uneori, le e teama pt copil, nu se mai simt atragatoare pt sot, etc. Editat Martie 1, 2012 de YasmiSL 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
