Darianna a scris:
Mie nu mi-a parut atat de disperata. Afectiune primeste, doar ca nu o si aude (daca imi este permisa exprimarea), doar o simte.
Conteaza si implicatia, nu doar afectiunea.
Stiu mai multe cazuri de genul : ea sta cu el de 2 3 ani si termina facultatea amandoi, trebuind sa isi caute chirie. El nu ii propune sa se mute impreuna, ea isi doreste, asteapta - dar vorbeste greu despre asta pana si cu sora ei, si se incapataneaza ca 'nu conteaza atat de mult'.Cand de fapt conteaza foarte mult.
Cand el ii propune, era deja prea tarziu pentru ea. El ii impute faptul ca trebuia sa ii spuna ca isi dorea atat de mult. Deh, orgoliul si asteptarile tacute. Asta da comunicare.
Iti ia putin curaj sa spui ce ai pe suflet. Cum altfel sa te cunoasca cel de langa tine cu adevarat?
Amarena a scris:
E o prostie sa se duca sa inceapa sa se milogeasca ca de ce nu-i spune te iubesc. Jenant, indeed.
Mda. O vezi ca pe o milogeala.
Eu o vad ca pe un curaj si sinceritate la sange. Nu cu oricine iti permiti luxul unei asemenea intimitati. Cu totii suntem vulnerabili, nu trebuie sa ascundem asta, mai ales in fata oamenilor care simti ca te iubesc.
Doar un om care nu te iubeste cu adevarat te vede slab si penibil cand dai afara de pe suflet asa ceva.
Unul care te iubeste, va incerca sa te inteleaga mai bine.
Altfel, relatii de apa de ploaie.