Ajutati-ma

Si are dreptul sa caute raspunsuri. Cum am mai spus, eu l-as intreba direct.

Multi elevi dezvolta o pasiune pentru profesori..chiar daca unii dintre ei sunt extrem de sobri in comportament. Unii profesori se mai scapa cu priviri galese, chiar daca stiu si sunt siguri pe ei ca sutn doar 'scapari'. sau poate ca sunt atat de inocenti, incat considera ca este un gest de afectiune pentru copil..

....si deja eu m-am pierdut in ipoteze...apai saraca fata. In capul ei ce-o fi?

mița a scris:

Sperante ca ce?

Ca iluzia ta, cea care te face sa zambesti, este reala. :)

cat despre partea cu inselatul..am afirmat ca este dreptul ei sa isi joace sansa, mai putin moral sa o faca pe la spatele sotiei.

Ca dreptul tot il are, dar aici deja poate interveni moralitatea de care spuneati.Doar de aici. Nicidecum insa dreptul.

sa gresim, daca nu o facem ilegal...avem dreptul, nu?..ca este sau nu moral..alta poveste.

Din pacate nu este ideal ce spun eu. Multora le place sa creada asta, complacandu-se si repetandu-si ca nu lupta suficient si nu controleaza suficient.

iubirea de fapt si in fond nu se poate controla.

familia fara iubire este o pura relatie de afaceri, fata de care iaras- unii au respect, altii nu.

Si eu votez pentru ideea ca o relatie poate avea mai multi lianti. Si nu e musai ca iubirea sa fie cel mai important intotdeauna. Uneori esti asa ocupat si plin de griji, incat uiti de iubirea pentru langa tine, si relatia se bazeaza atunci pe altceva. Asta nu inseamna ca in acel moment de fapt nu il mai iubesti, ci ca legatura se manifesta prin ale canale. Da, o relatie e un lucru foarte complicat.

mița a scris:

Nu stiu de ce am impresia ca nu ma intelege nimeni. Probabil ca sunt eu obosita si nu ma fac inteleasa.

TOTUL contribuie la o relatie. TOTUL. Valorile morale, familia, copii, tu ca persoana... totul. Ce ai descris tu mai sus, este supremul, dar in realitare nu se intampla asa.

Am intalnit cupluri pe care le legau mai mult afacerile de cat copii sau dragostea. Si, culmea, erau fericiti. Asta e viata, `geaba ne ascundem in spatele iubirii pure. Exista si ea, dar nu e eterna si nici plina de resurse nu este.

Ba tu te exprimi foarte clar, ai dreptate cand spui ca nu exista iubire pura, pt. ca nici eu nu cred ca exista, de fapt, nici nu cred ca exista iubire, exista doar dragoste (atractie) si impartasirea unor valori spirituale comune (ce n-au a face cu religia). Dar cred ca e ingrozitor de trist cand oamenii nu mai sunt uniti de atractie si de valorile spirituale comune, ci singurul lucruri care le mentin relatia sunt: obisnuinta, partea materiala, copiii si frica ca fiecare sa inceapa o noua viata .

BlueSugar a scris:

Eu ma gandesc doar la fata.Sincer nu as vrea sa fie in situatia de amanta.Subiectul este destul de sensibil pentru mine,dar nu o sa dezvalui amanunte,pentru ca nu-mi apartin.Orice deznodamant ar avea povestea asta,eu sunt sigura ca profu nu o sa renunte la sotie.

Eu stiu multe cazuri cand sotul a renuntat si la sotie si la copil...la ocpil nu cu totul..dar deh.

ca nu s-a lasat cu un nou mariaj..asta e alta mancare de paste.

Ca unii de ani de zile inca sunt impreuna pe cand altii nu, iarasi - alta mancare de peste.

Ca altii regreta ca au divortat, alti oameni. Alte deznodamanturi.

In nici un caz ale fetei.

Uitasem respectul si increderea in partener, fara ele nu exista o relatie.

mița a scris:

Stiu ca intru in intimitati, si iar ma puncteaza [ sau depuncteaza] Prozac dar, te intreb: tu vrei sa te iubeasca un barbat si sa stea langa tine, doar pt ca esti tu femeie si atat? Ca eu asta am inteles din ceea ce postezi tu. Nu vrei sa faci niciun efort.

De ce ai inteles asta?Nu ti-am explicat ca de la inceput pun cartile pe fata, pentru ca sunt constient ca ispitele -vreau nu vreau - vin si trec? Alteori prind radacini.

E clar ca si lumina zilei.

Tu poti risca, poti sa-mi inseli increderea. Poti ceda tentatiei. Indiferent de cat lupt sau nu eu..

Tot indiferent de cat lupt sau nu eu, pot afla sau nu. Pot ierta sau nu. Nu ca imi impun, ci pentru ca nu pot controla. Nici tu nu poti. Tu poti insela. Insa ce va fi...iti asumi totodata consecinta. Stii ce risti.

Normal ca nu stai leguma langa omul pe care il iubesti. Normal ca ideal e sa simti cand e trist, sa nu dormi suparat sau nelamurit, sa oferi din suflet, din timp, din atentie - iubirii voastre.

Dar cu toate acestea, ispitele vin si trec. Uneori prind radacini.

C'est la vie.

stupid_me a scris:

nu mai inteleg nimic.

cat despre ultima propozitie - trist, ff trist.

Pai n-ai inteles nimic, de aia hai s-o lasam balta. Nici ultimei propozitii nu i-ai prins intelesul, dar nu conteaza. Important este ca metoda mea a facut sa am 14 ani de casnicie fara drame si telenovele cu alte muieri. ;)

mița a scris:

Tu vorbesti de drepturi, eu de drepturi dar si de obligatii. Probabil ca e din cauza diferentei de varsta. :)

Corect.

Obligatii?

Ai sa razi poate, dar si in ceea ce priveste un parinte nu consider ca are obligatia de a creste copilul, ci doar de a ii da nastere si a ii oferi sansa sa fie crescut de altii care il vor. Dar iar...e f greu sa pot judeca asa ceva. Nici nu o sa am ocazia, ca nu ma bag in politica sa fac legi.Altfel, Prometeu ar fi mic copil fata de ce as simti eu.

Nu vreau ca oamenii pe care ii am langa mine sa faca ceva din obligatie, ci din daruire.Atat.

Naeema a scris:

Pai n-ai inteles nimic, de aia hai s-o lasam balta. Nici ultimei propozitii nu i-ai prins intelesul, dar nu conteaza. Important este ca metoda mea a facut sa am 14 ani de casnicie fara drame si telenovele cu alte muieri. ;)

Ai intors-o ca la Ploiesti, dar nu am sa insist ca e asa sau nu.

Naeema a scris:

Important este ca metoda mea a facut sa am 14 ani de casnicie fara drame si telenovele cu alte muieri. ;)

Poate asa stii tu. Atat. Ca nu te-a inselat :)

Poate doar de aceea nu a fost drama...ma rog, nu vreau sa par impertinent. Nu asta este ideea. Doar realitatea.