Ce e de facut atunci cand nu (mai) ai incredere in nimeni?

stupid_me a scris:

De ce sa fie un compromis? Compromisul e atunci cand iti pica greu.

Nu cand intelegi ca este un pas inainte si o faci din daruire, nu din 'compromis'.

adica el a asteptat-o pe ea ca sa nu mai fie ea geloasa?

ca o iubea nu?

stupid_me a scris:

Pai sa zicem ca eu am fost foarte tare ranit de faptele oamenilor. Am renuntat la oameni doar cand am realizat ca avem valori mult prea diferite. In rest, de multe ori am muscat pana la sange acolo unde ce simteau nu se potrivea cu ce spuneau, faceau. De foarte putine ori pot spune ca nu am reusit sa ii 'invat' despre mine, despre oameni..prin asta spun ca trebuie sa te daruiesti. Nu ajunge sa iubesti, sa ierti..uneori trebuie sa treci peste lucruri peste care nu ti-ai fi imaginat vreodata ca poti trece...stii...uneori trebuie sa rascumperi oamenii dragi dezamagirilor din trecutul lor..

Iti dau un exemplu.

un prieten s-a indragostit lulea. Tipa era insa f geloasa, desi el nu o insela..mai flirta uneori ca era baiat 'de comitet', sa zic asa. Nu i-a fost usor nici lui, nici ei..pana el nu a inteles, ca nu se vindeca o inima peste noapte, sau cu 'argumente'. A ajuns sa nu mai flirtreze el. chiar daca o facea nevinovat, doar de dragul sensibilitatii ei. Cu timpul, ea s-a vindecat de gelozie...gelozie care nu era cronica, sau de la mama natura..ci cauzata de un vechi iubit care a mintit-o si inselat-o in nenumarate randuri.

Acuma, alti baieti renuntau la ea pentru ca era 'imposibila' gelozia ei cand se manifesta...dar el a rascumparat-o daruind din el..din obiceiurile lui, si nu regreta nici o clipa..e doar un exemplu..

Nu stiu cum as putea sa explic mai mult...

Exemplul tau este perfect pt ceea ce sustin eu. Tipul asta e o minune de om din cate spui, pare mai degraba scos din filmele cu happyend decat din realitate. Majoritatea ar fi strambat din nas si ar fi lasat-o cu gelozia ei. Si cine stie cat timp ar fi fost ele doua prietene, ea si gelozia.

Deci iubirea, afectiunea, prietenia nu sunt lucruri care doar se striga in vant, sunt lucruri care se dovedesc. Iar cine nu se comporta in conformitate cu acestea, nu le cunoaste.

Si apoi, daca nu arati ce simti, daca nu actionezi in conformitate cu acest sentiment, nimeni niciodata nu va sti ca ai simtit, si tot egal cu 0 va fi pentru cei din afara ta.

stupid_me a scris:

Nu poti pune toata vina pe virtual, din pacate.

dezamagiri in viata si inimi rabite exista de cand pamantul..si vor exista.

Eu nu pun vina pe NIMIC.

Observ si incerc sa inteleg ce se intampla.

In natura nu exista Bine si Rau ........ universal.

LikeThisPoppy a scris:

Exemplul tau este perfect pt ceea ce sustin eu. Tipul asta e o minune de om din cate spui, pare mai degraba scos din filmele cu happyend decat din realitate.

Hm...uite, vezi tu. 'Minunea' asta sta in fiecare om. Putini insa cunosc cum sa o gestioneze. Sau tu crezi ca oamenii care s e indragostesc sunt fericiti si happy ca nu reusesc sa aduca un zambet pe chipul celor dragi?

Nu exista incapacitatea de a iubi, ci 'rana' si 'cicatricea' de care iti amintesti. Sau 'ignoranta' pe care o cunosti.

Nu exista intangibilitate, ci doar greutate in a comunica. Din teama, de mandrie, de neincredere..etc.

Or daca tu nu inveti sa ai curaj si ca mergi inainte, cum adica sa 'astepti?'

De ce ai impresia ca ai dat totul, cand nu ai facut-o (auto-conservarea asta), astfel incat sa fii 'indreptatit' sa astepti confirmari si dovezi?

Eu pot doar sa ma bucur cand primesc, pot doar sa sufar cand nu primesc ce imi doresc, pot doar sa las toata mandria la o parte si sa imi dau sufletul pe tava spunand ca imi doresc...dar nu pot sa 'astept' sa mi se dovedeasca, sa mi se arata iubirea..pot doar spera ca voi fi iubit si mi se va aduce zambetul prin imbratisari calde. atat.

Ea. a scris:

adica el a asteptat-o pe ea ca sa nu mai fie ea geloasa?

ca o iubea nu?

Dar nu a inteles asta decat dupa ce i s-au deschis ochii, si asta nu pentru ca nu o iubea..ci pentru ca nu intelesese cum si de ce sa gestioneze astfel problema..care problema nu era una externa fiintei pe care o iubea. facea parte din ea,era o bucatica din femeia pe care o iubea.

AndreiRN a scris:

Eu nu pun vina pe NIMIC.

Observ si incerc sa inteleg ce se intampla.

In natura nu exista Bine si Rau ........ universal.

Iti dau dreptate ca pe de o parte virtualul inhiba dezvoltarea personala, dar pe de alta parte ii aduce un castig.

Toate cu masura, as zice. La fel cum nu exista lucruri fara doua taisuri, cand vorbim de excese.

stupid_me a scris:

Nu exista incapacitatea de a iubi, ci 'rana' si 'cicatricea' de care iti amintesti.

pai cum sa nu iti aduci aminte cand numai tu singur stii prin ce ai trecut

Ea. a scris:

pai cum sa nu iti aduci aminte cand numai tu singur stii prin ce ai trecut

Pai nu asa se pune problema.

Problema se puen astfel:

-te subjuga pe tine temerile tale, sau le subjugi tu pe ele astfel incat sa mergi pe calea pe care ti-o doresti, chiar daca risti suferinta..atata timp cat e singura cale in care risti si iubire, prietenie..etc?

Ea. a scris:

pai cum sa nu iti aduci aminte cand numai tu singur stii prin ce ai trecut

Acest lucru nu trebuie sa fie asa.

Ar trebui sa stie si oamenii dragi din jurul tau. Sa imparti povara si cu ei pe de o parte, si pe de alta parte sa le dai real sansa sa te cunoasca, inteleaga si sa te vindece.

Tu le dai sansa.

Tine de ei, precum am spus, ce vor face cu ea.

dar ce rost are sa faac ce vrei tu, daca nu o fac din suflet? Or atunci..de ce atat de mare regret si dezamagire?

Eu mai tare sunt dezamagit cand nu am reusit sa-l ajut pe om sa ma ajute. Sau invers. Atunci cand am simtit curat ca exista sentiment curat.

mai vad eu . oricum nu rezolv problema asta acum ... eu oricum am cam zis treaba mea cu increderea .. restu-i de meditat

Ea. a scris:

mai vad eu . oricum nu rezolv problema asta acum ... eu oricum am cam zis treaba mea cu increderea .. restu-i meditatie

stupid_me a scris:

Mmm, jocuri de cuvinte! La fel de bine putea si ea sa se vindece de gelozie si sa aiba incredere in el pt simplul fapt ca-l iubeste, dar ea nu putea ca fusese dezamagita si nu mai avea incredere, nu?

Noroc ca el nu avusese dezamagiri cu alte iubite geloase, ca altfel nici el nu mai era instare sa ofere atata incredere, sa renunte la mica lui placere proprie si personala.

Deci tot la ce zic eu, ajungem. Cand poti, poti, cand nu, nu-tre sa poata altul pentru tine.

stupid_me a scris:

E bine sa imparti cand nu esti asa de defect precum s eu . Dar nu i tema topicului . Mama ei de incredere