Adevar in minciuna

ASLAN22 a scris:

eu mi-am gasit singura la varsta de 12 ani actele de adoptie si nu am spus nimic pana la 14 cand mama s-a hotarat s a imi spuna adevarul.intre timp am reusit sa imi gasesc mama biologica si bunicii cu care i-am si vizitat din pacate pe mama nu am reusit sa o vad cu toate ca vb la telefon mai mereu .

in concluzie eu nu ii urasc pentru ca m-au mintit si chiar daca sunt departe de toti pentru mine sunt si vor ramane cu toti familia mea .

De cele mai multe ori nu mai conteaza. Nu mai conteaza de ce te-au mintit, nu mai conteaza ca mama biologica a renuntat la tine. Sunt detalii.

Mi-as spune: "Aha, deci asa se explica ...."

Mi-as cauta poate parintii biologici din pura curiozitate, sa vad cui seman de fapt. Daca si ei ar vrea sa ma cunoasca, poate ca am avea un gen de relatie, cine poate sti ce s-ar intampla? N-as fi prea suparata pe parintii adoptivi ca m-au mintit, insa depinde si de varsta la care as afla. Pe la 17 ani ar fi fost o veste buna.

Si exact cum a spus si diela, mi-as spune in sinea mea "aha, asa se explica...."

Ar conta foarte mult pentru mine in continuare, pana la urma ei sunt cei care s-au ocupat de mine si asta fac parintii, nu? Iar parintii naturali, daca m-au abandonat, nu stiu ce sentimente as mai putea avea pentru ei.

Nu cred ca as fi cine-stie-ce-afectata, pentru ca daca parintii adoptivi m-au crescut si au avut grija de mine, sunt ca si parintii mei adevarati. Si probabil ca as vrea sa-i cunosc pe cei biologici, doar de curiozitate :) .

hmm pai eu cam traiesc intr-o minciuna... umpic diferita totusi de asta dar aproape la fel de dureroasa... si ma multumesc macar cu faptul ca nu sunt parinti adoptivi... oricum sufar si plang si imi bat capul ... daca ar fii cum ai descris tu cred ca as fugi de acasa

heidy_2005 a scris:

Cum ar fi daca ai afla acum ca cei pe care i-ai respectat si i-ai iubit toata viata ta, nu sunt de fapt parintii tai? Ce-ai face daca ai afla ca viata ta a fost o minciuna pana in prezent?

:think:....nu cred ca as fi deranjat...poate nici nu mi-ar pasa

Mi-as inchipui ca astfel se justifica in sfarsit comportamentul lor fata de persoana mea.

As accepta situatia, ai altceva de facut? Ei m-au crescut, punct. Si nu as avea nici un interes sa aflu despre fosta familie.

- adoptat nu sunt, dar nu mi-am cunoscut tatal desi el traieste, nu m-a interesat.

Ar fi prea tirziu :roll: