Da, stiu, simti durerea bietelor suflete pana incepe sa te doara pe tine. Eu recunosc ca trisez un pic, adica cand vad un caz f. grav, fac in asa fel incat sa nu vad partea de inceput, in care bietele animale sunt prezentate intr-o stare deplorabila (cred ca deplorabil e un cuvant prea mic pt. a descrie starea lor, dar acum nu mi-a venit un altul potrivit in minte), ma uit la sfarsit, cand sunt fericite. chiar si-asa, cateodata am impulsul sa ma retrag. Daca as sta in Bucuresti sau in apropiere, acolo mi-as petrece wekeend-urile.
Am descoperit asta de curand. Sper sa-ti placa si sa ma revansez daca te-am intristat. Sa ai o sera frumoasa! :)

