Ce este realitatea?

:)

Pippo a scris:

Un ateu, prin definitie, nu poate fi credincios Tatalui, deoarece ateul neaga posibilitatea existentei unei forte inteligente creatoare (Dumnezeu). Ateul, prin negarea insasi a posibilitatii existentei unei forte inteligente creatoare, si-a inchis drumul cercetarii religioase si spirituale. Adica prin negarea a insasi posiblilitatii si intreruperea cercetarii in directia relgios-spirituala-traditionala, singur si-a redus enorm posibilitatile de a descoperi ceva mai mult. Si-a taiat singur craca de sub picioare. Deja e destul de greu de a avansa pe drum chiar si atunci cand incerci sa il constientizezi, cand intelegi cate ceva din ce este de facut. Dar atunci cand nu esti macar constient de drum? Posibilitatile sunt mult mai reduse de a obtine un rezultat concret.

Un moment te rog, da?

Nu te avanta, era un raspuns contextual, sa nu crezi cumva ca eu, acceptand de dragul discutiei termenul tau "Tata", ma si aventurez in al defini, asa cum faci tu:

fortainteligente creatoare (Dumnezeu).

Pai tu ai impresia ca poti defini prin capacitatile tale un dumnezeu, ca sa il numesti forta inteligenta creatoare? Ai impresia ca un posibil dumnezeu la asteptat pe Pippo, pe mine sau sinoadele ecumenice crestine si ce mai vrei tu, ca sa ii spuna lui cine este de fapt?

Poti doar sa-ti dai cu parerea, tot asa cum ateii isi dau si ei cu parerea pe baza a ce stiu, anume ca nu exista un dumnezeu asa cum il descrii tu, ci, o "singularitate", de care nici ei nu au habar dar o mistifica cumva tot asa cum fac si credinciosii cu dumnezeul lor (dupa cum stii sunt multe tipuri de credinciosi si multi dumnezeii ai lor).

Eu nu spun ca ce sustii tu (indiferent ce sustii) este eronat total, tot asa cum nici ce sustin ateii e posibil sa nu fie eronat, spun numai ca, orice posibilitate are un anumit grad de probabilitate in functie de rezolutia fiintiala a celui care o sustine.

Eu, tu, oricine, e posibil ca, peste o ora, o zi, o luna, un an, sa dobandim o alta perspectiva de a percepe realitatea si atunci vom sustine acelasi concept sau poate altul.

Nu cred ca experimenteaza nimeni nimic. Eu cred ca toata treaba e pe bune, si daca nu ne vine mintea la cap am pus-o.

Nu asta am spus, am zis ca e pe bune acest experiment numit existentialitate, realitate, numai ca noi luam de bune informatii de care habar nu avem de unde provin ca origine si, le consideram model absolut.

Cat de masochist ar trebui sa fie dumnezeul care ar experimeta pe el insusi chinurile si torturile lumii?!

Cum am zis raspunsul a fost contextual, si ca dovada iti spun:

Eu accept ce spui tu ca posibil adevar, tu poti accepta ce am scris eu in postarea la care faci referire, ca posibil adevar? :)

LuciaD a scris:

Sa nu uitam de Mama, totusi( ca cei care urmeaza Tora, s-au dezis de Principiul Feminin, din cate-am auzit) :)

(ca si o glumitza, nu altfel)

Tata, mama , daca e sa ne referim la 2 principii fundamentale ale realitati omului, pe care el le observa in fluxul informational al acestei realitati unice si personale, atunci vorbim de principiile bazale: constructiva si distructiva realitatii.

Pippo a scris:

De fapt nimeni nu se poate ajuta pe sine insusi sau pe altii fara voia Tatalui. Ceea ce este alta mancare de peste.

Dumnezeu Tatal Ceresc este singurul care ajuta intr-un mod direct sau indirect si tocmai de aceea am spus ca doar El poate sa ajute pe oricine.Dumnezeu Tatal Ceresc a vorbit direct cu Noe si l-a ajutat sa scape de potop;Dumnezeu Tatal Ceresc a vorbit direct cu Avraam la stejarul Mamvri si ai vazut cum l-a ajutat;la fel si cu Iov si etc.,dar Dumnezeu Tatal Ceresc a ajutat Lumea si indirect prin Domnul Iisus Hristos si se stie bine cum anume........si deci fie direct fie indirect tot numai Dumnezeu Tatal Ceresc este cel care ajuta pe oricine chiar si pe un talhar sau pe un ateu El ii poate aduce la adevarata dreapta credinta..........Nimeni nu are putere sa faca ceva bine sau rau daca nu vrea Dumnezeu Tatal Ceresc.Tu crezi ca satan poate face rau cuiva cu de la sine putere?

Realitatea este ca toate se intampla doar cu voia lui Dumnezeu Tatal Ceresc!

Pippo a scris:

Un ateu, prin definitie, nu poate fi credincios Tatalui, deoarece ateul neaga posibilitatea existentei unei forte inteligente creatoare (Dumnezeu). Ateul, prin negarea insasi a posibilitatii existentei unei forte inteligente creatoare, si-a inchis drumul cercetarii religioase si spirituale. Adica prin negarea a insasi posiblilitatii si intreruperea cercetarii in directia relgios-spirituala-traditionala, singur si-a redus enorm posibilitatile de a descoperi ceva mai mult. Si-a taiat singur craca de sub picioare. Deja e destul de greu de a avansa pe drum chiar si atunci cand incerci sa il constientizezi, cand intelegi cate ceva din ce este de facut. Dar atunci cand nu esti macar constient de drum? Posibilitatile sunt mult mai reduse de a obtine un rezultat concret.

Nu cred ca experimenteaza nimeni nimic. Eu cred ca toata treaba e pe bune, si daca nu ne vine mintea la cap am pus-o.

Cat de masochist ar trebui sa fie dumnezeul care ar experimeta pe el insusi chinurile si torturile lumii?!

Prin aceste afirmatii tu negi faptul ca ateul este ateu pentru ca vrea el asa si nu pentru ca asa vrea Dumnezeu Tatal Ceresc.Eu am fost ateu in sensul ca eu consideram ca nu exista Dumnezeu Tatal Ceresc si iata ca Dumnezeu Tatal Ceresc mi-a dat revelatia existentei Sale si din toate cate am citit despre existenta Universului am aflat ca ceea ce se spune in Biblie este majoritar adevarat,mai mult chiar eu consider ca stiinta confirma ceea ce spune Biblia in privinta Facerii.

Am inteles ca esti de-acord cu faptul ca toate se intampla cu voia lui Dumnezeu Tatal Ceresc si atunci cand va vrea Dumnezeu Tatal Ceresc sufletul unui om va fi trezit la realitate caci doar asa va veni si mintea la capul trupului sau.In concluzie mintea la capul unui om vine prin trezirea sufletului acelui om doar daca asa va vrea Dumnezeu Tatal Ceresc.De cand te-ai nascut tu in aceasta viata ai crezut tot timpul si vei crede mereu ca Dumnezeu Tatal Ceresc exista?

i0an a scris:

Un moment te rog, da?

Nu te avanta, era un raspuns contextual, sa nu crezi cumva ca eu, acceptand de dragul discutiei termenul tau "Tata", ma si aventurez in al defini, asa cum faci tu:

Pai tu ai impresia ca poti defini prin capacitatile tale un dumnezeu, ca sa il numesti forta inteligenta creatoare? Ai impresia ca un posibil dumnezeu la asteptat pe Pippo, pe mine sau sinoadele ecumenice crestine si ce mai vrei tu, ca sa ii spuna lui cine este de fapt?

Poti doar sa-ti dai cu parerea, tot asa cum ateii isi dau si ei cu parerea pe baza a ce stiu, anume ca nu exista un dumnezeu asa cum il descrii tu, ci, o "singularitate", de care nici ei nu au habar dar o mistifica cumva tot asa cum fac si credinciosii cu dumnezeul lor (dupa cum stii sunt multe tipuri de credinciosi si multi dumnezeii ai lor).

Eu nu spun ca ce sustii tu (indiferent ce sustii) este eronat total, tot asa cum nici ce sustin ateii e posibil sa nu fie eronat, spun numai ca, orice posibilitate are un anumit grad de probabilitate in functie de rezolutia fiintiala a celui care o sustine.

Eu, tu, oricine, e posibil ca, peste o ora, o zi, o luna, un an, sa dobandim o alta perspectiva de a percepe realitatea si atunci vom sustine acelasi concept sau poate altul.

Nu asta am spus, am zis ca e pe bune acest experiment numit existentialitate, realitate, numai ca noi luam de bune informatii de care habar nu avem de unde provin ca origine si, le consideram model absolut.

Iar te avanti in al defini pe un posibil dumnezeu.

Cum am zis raspunsul a fost contextual, si ca dovada iti spun:

Eu accept ce spui tu ca posibil adevar, tu poti accepta ce am scris eu in postarea la care faci referire, ca posibil adevar? :)

Tata, mama , daca e sa ne referim la 2 principii fundamentale ale realitati omului, pe care el le observa in fluxul informational al acestei realitati unice si personale, atunci vorbim de principiile bazale: constructiva si distructiva realitatii.

Baza, temelia si fundamentu' :) , vorba aia, este Armonia, care este intotdeauna constructiva . Tot ceea ce este dizarmonios n-are nicio treaba cu principiile bazale si dizarmonia si tot ceea ce apre distructiv, este doar din cauza mintii pervertite si a labirinturilor psihologice in care-a fost atrasa omenirea, tocmai pentru a nu fi constienta de adevarata realitate.

LuciaD a scris:

Baza, temelia si fundamentu' :) , vorba aia, este Armonia, care este intotdeauna constructiva . Tot ceea ce este dizarmonios n-are nicio treaba cu principiile bazale si dizarmonia si tot ceea ce apre distructiv, este doar din cauza mintii pervertite si a labirinturilor psihologice in care-a fost atrasa omenirea, tocmai pentru a nu fi constienta de adevarata realitate.

Nu o sa detronez armonia, ea e "idealul meu in viata" (vorba aia) :)

Numai ca armonia universala (daca vorbim pe acest nivel), include multa, enorma distructiva, vezi cosmosul, vezi jungla, vezi fiinta umana, vezi insasi viata, viata si moarte in cicluri nu neaparat armonioase pt. participanti.

Realitatea este cea care te accepta ca fiinta intrinseca si extrinseca. Realitatea ta este cea pe care o accepti tu. Ideal ar fi ca in ambele cazuri sa fie vorba de aceeasi realitate.

Aseneth a scris:

Realitatea este cea care te accepta ca fiinta intrinseca si extrinseca. Realitatea ta este cea pe care o accepti tu. Ideal ar fi ca in ambele cazuri sa fie vorba de aceeasi realitate.

Accepti ca de fapt suntem una cu realitatea cea unica dar nu constientizam?

Realitatea este Sufletul si trairea in Suflet.

In noi toti exista dorinta de a trai si de a experimenta, capacitatea de a iubi si de a evolua. Pentru asta am fost creati. Fiecare alegere, fiecare creatie, fiecare traire, fiecare experienta a avut si are un singur scop: evolutia Spiritului nostru. Corpul nostru (Templul Sufletului) care este in slujba noastra, intotdeauna ne atentioneaza, intr-un fel sau altul, atunci cand suntem in dezechilibru emotional si fizic si raspunsurile lui sunt surse de informatii intuitive, doar ca noi de cele mai multe ori ignoram "semnalele" care ne vin, alegerile sufletului ( calea frumoasa- sa-i zicem asa) si astfel repetam aceleasi experiente la nesfarsit, adica cele ale ego-ului care si-a creat propriul labirint psihologic . Este benefic sa constientizam ca este o necesitate (re)venirea omului pe calea optima aleasa de suflet (prin acceptare, in primul rand). A fost nevoie, de-a lungul vremurilor, o munca incredibila de cercetare si traire atat stiintific, cat si mistic(religios, filosofic) si o Credinta/Incredere de nestramutat a acestora, pentru a se demonstra ceva absolut normal si natural:

Sublima si Perfecta Creatie Divina.

Realitatea e pragul ala de sus in care dai cu capul atunci cand il tii prea mult in nori

Realitatea e formata din acele vise marete pe care ti le indeplinesti de-a lungul vietii. :)